Ungaria: Doar 2,1% din companii au capital majoritar străin, dar au realizat aproape jumătate din cifra de afaceri globală

În 2020, în Ungaria 2,1% (13,9 de mii) din companii care au funcţionat în Ungaria au fost controlate din străinătate. În pofida numărului mic, companiile străine din Ungaria au realizat aproape jumătate din cifra de afaceri și din valoarea adăugată înregistrate de toate firmele ungare, precum și mai mult de patru zecimi din ponderea formării brute de capital fix (FBCF) în produsul intern brut (PIB). De asemenea, un sfert din angajații ungari au lucrat la filialele controlate din străinătate, arată o analiză realizată de publicația VILÁGGAZDASÁG și citată de Rador.

Performanţa companiilor străine din Ungaria este puternic concentrată, atât din punct de vedere al controlului de către ţara de proveninenţă a firmei respective, cât şi din punctul de vedere al activităţii economice: pe de o parte, jumătate din valoarea adăugată este realizată de industria de prelucrare, iar pe de altă parte, cele mai mari companii care asigură mai mult de patru cincimi din producție sunt coordonate doar din zece ţări, printre care un rol determinant îl au Germania şi Statele Unite, potrivit unui rezumat al Oficiului Central de Statistică din Ungaria.

Pandemia de coronavirus a avut aproape același efect asupra performanței întreprinderilor controlate la nivel naţional, cât şi asupra firmelor controlate la nivel internaţional, în schimb în funcţie de sectoarele economice există diferenţe semnificative.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În 2018, mai mult de un sfert din valoarea adăugată a sectorului corporativ din statele membre ale UE a fost produsă de companiile controlate din străinătate. La valoarea adăugată au contribuit în cea mai mare pondere (67%) firmele din Irlanda. În marea majoritate a ţărilor care au aderat la UE în 2004 (Ungaria, Slovacia, România, Cehia, Estonia, Polonia, Letonia şi Bulgaria) acest procent depăşeşte 33%.

Companiile cu capital sud-coreean şi-au desfăşurat activitatea, în primul rând, în industria electronică, în industria anvelopelor şi a materialelor plastice, precum şi în domeniul echipamentelor energetice. În 2020, 74% din veniturile realizate din vânzări și 81% din valoarea adăugată ale filialelor companiilor sud-coreene au provenit din aceste activități.

Ca urmare a epidemiei, valoarea adăugată produsă de companiile care își desfășoară activitatea în Ungaria, în 2020 abia s-a modificat la preţurile curente, în comparaţie cu anul precedent. Firmele străine care îşi desfăşoară activitatea în Ungaria au fost controlate în 2020 din 102 țări diferite, 66% dintre proprietari având sediul central într-un stat membru al Uniunii Europene.

Conform indicatorilor de performanță din 2020, în majoritatea sectoarelor economiei naționale, cu excepția transporturilor și depozitării, predominanţa statelor membre ale Uniunii Europene a prevalat în rândul companiilor controlate din străinătate. Filialele controlate din statele membre ale UE au beneficiat de 59% din veniturile realizate din vânzări și din valoarea adăugată brută ale companiilor străine, respectiv de 68% din numărul de angajați.

Conform indicatorilor de performanță și de muncă, cea mai mare pondere, de cel puțin 80%, în industria energetică și în sectorul de gospodărire a apelor și a deșeurilor au avut statele membre ale UE, a mai rezutat din datete Oficiului Central de Statistică din Ungaria.

Traducerea Rador: Rozália Gănciulescu / sursa foto: Pixabay