Ursula von der Leyen prezintă cele patru priorități militare cheie ale UE: „Era dividendelor păcii a apus demult”

Președinte Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat marți că era dividendelor păcii a apus demult și a prezentat cele patru priorități militare cheie ale Uniunii Europene.

„Era dividendelor păcii a apus de mult. Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă. Epoca sferelor de influență și a competiției pentru putere a revenit cu adevărat”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs programatic în Danemarca. Șefa Comisiei a anunțat planurile UE pentru investiții militare și de securitate.

„Europa este pregătită să se implice. Suntem pregătiți să preluăm controlul asupra schimbării care este inevitabilă. Pentru că nu ne putem permite să fim împinși de istorie. Aceasta înseamnă că trebuie să acționăm acum. A acționa la scară mare este o condiție sine qua non pentru viteză, amploare și forță până în 2030. Aceasta este ceea ce fac Danemarca și alții. Aceasta este decizia pe care Germania o ia astăzi. Aceste decizii sunt deopotrivă istorice și necesare. Până în 2030, Europa trebuie să aibă o poziție de apărare europeană puternică. „Pregătirea pentru 2030” înseamnă reînarmarea și dezvoltarea capacităților pentru a avea o descurajare credibilă”, a declarat ea.

Analize Economedia

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Ursula von der Leyen va prezenta astfel miercuri o foaie de parcurs pentru „Readiness 2030”, care va avea mai multe priorități-cheie. Președinta Comisiei a vorbit marți despre patru dintre acestea.

Prima și cea mai importantă prioritate este creșterea cheltuielilor pentru apărare. „Știm cu toții că investițiile în apărare au fost insuficiente pentru prea mult timp. Cheltuielile pentru apărare ale statelor membre au crescut acum cu peste 31 % începând cu 2021. Este mai bine – dar nu suficient. Sunt încă mult mai mici decât cele ale SUA, Rusiei și Chinei. Reconstrucția apărării europene va necesita investiții masive pe o perioadă susținută, atât publice, cât și private”, a declarat Ursula von der Leyen.

Comisia a prezentat recent un plan pentru a mobiliza investiții de 800 de miliarde de euro în apărarea europeană. Acesta include un nou instrument – denumit SAFE – care poate debloca rapid 150 de miliarde de euro pentru statele membre, care va facilita achizițiile de armament și le va grăbi și acestea vor fi mai europene.

Ea a mai anunțat că va sprijini statele membre să își crească propriile bugete de apărare și propune activarea clauzei de evadare națională. „Aceasta va oferi țărilor mult mai multă flexibilitate pentru a cheltui mai mult pentru apărare fără a încălca normele fiscale. Aceasta are potențialul de a mobiliza cheltuieli suplimentare pentru apărare de până la 1,5% din PIB. Sau aproximativ 650 de miliarde de euro în următorii patru ani. Și lucrăm pentru a atrage și finanțare privată – fie de la BEI, fie de pe piețele de capital”, a declarat ea.

A doua prioritate cheie este în ce investește și cum investește UE. „Trebuie să ne acoperim lacunele în materie de capacități. Și trebuie să facem acest lucru într-un mod european. Aceasta înseamnă cooperare paneuropeană la scară largă pentru a aborda lacunele din domeniile prioritare. Aceasta începe cu elemente fundamentale precum infrastructura și mobilitatea militară. Până în 2030, avem nevoie de o rețea funcțională la nivelul UE de coridoare terestre, aeroporturi și porturi maritime care să faciliteze transportul rapid de trupe și echipamente militare. În același timp, trebuie să investim în apărarea antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, muniție și rachete. Și trebuie să învățăm lecțiile de pe câmpul de luptă și natura schimbătoare a războiului modern. Am văzut importanța dronelor și a sistemelor împotriva dronelor în Ucraina. Europa trebuie să dezvolte toate tipurile de sisteme fără pilot și software-ul și senzorii avansați din spatele acestora. Același lucru este valabil și pentru cibernetică sau pentru utilizarea inteligenței artificiale militare sau a calculului cuantic. Amploarea, costul și complexitatea proiectelor din aceste domenii depășesc cu mult capacitatea unui singur stat membru. Dar împreună, ca europeni, putem face față acestei provocări. Acesta este motivul pentru care trebuie să dezvoltăm proiecte la scară largă și să intensificăm achizițiile în colaborare în aceste domenii. Aceasta înseamnă punerea în comun a cererii, scurtarea termenelor de execuție și asigurarea interoperabilității”, a spus ea.

A treia prioritate este creșterea sprijinului pentru Ucraina. „Aceasta este ceea ce noi numim strategia porcului spinos de oțel. Pentru că trebuie să facem Ucraina suficient de puternică pentru a fi indigestă pentru potențialii invadatori. Deci trebuie să investim în forța Ucrainei. În descurajarea prin negare. Am făcut deja multe. Am sprijinit Ucraina cu aproximativ 50 de miliarde EUR numai în sprijin militar și am instruit peste 73 000 de soldați ucraineni. Iar sprijinul nostru pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană rămâne la fel de puternic ca întotdeauna. Dar putem face mult mai mult. Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, vom înființa un grup operativ comun cu Ucraina pentru a coordona sprijinul militar al UE și al statelor membre pentru Ucraina. Dar și Ucraina ne poate sprijini. De fapt, putem învăța multe din transformarea industriei de apărare a Ucrainei. Inovația, viteza și amploarea bazei sale industriale sunt remarcabile. Este un avantaj uriaș pentru Ucraina și este un model pentru Europa. Prin urmare, trebuie să accelerăm integrarea Ucrainei pe piața europeană a echipamentelor de apărare. Iar industria noastră învață de la industria de apărare a Ucrainei. Industria ucraineană are experiența zilnică a câmpului de luptă, știe cum să inoveze la timp și să producă mai rapid, mai ieftin și mai inteligent”, a mai spus Ursula von der Leyen.

A patra prioritate este consolidarea bazei industriale de apărare a Europei. „Avem multe companii de apărare competitive și de top la nivel mondial. Și multe IMM-uri care dezvoltă noi tehnologii la vârful de lance al inovării. Dar baza noastră industrială are încă slăbiciuni structurale. Aceasta nu este încă capabilă să producă sisteme și echipamente de apărare în cantitățile și la viteza de care au nevoie statele membre. Ea rămâne prea fragmentată, cu actori naționali dominanți care se ocupă de piețele interne. Trebuie să schimbăm tendința. Aceasta începe cu investițiile în Europa. În prezent, majoritatea investițiilor în domeniul apărării se realizează în afara Europei. Cu alte cuvinte: locuri de muncă bune în afara Europei. Cercetarea, dezvoltarea și inovarea în afara Europei. Acest lucru nu este sustenabil. Trebuie să cumpărăm mai mult european. Pentru că asta înseamnă consolidarea bazei tehnologice și industriale europene în domeniul apărării. Aceasta înseamnă stimularea inovării. Și asta înseamnă crearea unei piețe la nivelul UE pentru echipamentele de apărare. În plus, companiile au nevoie de un flux constant de comenzi multianuale pentru a orienta investițiile și a crește capacitatea. Prin urmare, punerea în comun a cererii noastre și achizițiile comune sunt și mai importante. Vom institui un mecanism european de vânzări militare pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv. Statele membre trebuie să se poată baza pe deplin pe lanțurile europene de aprovizionare în domeniul apărării. Mai ales în perioade de nevoie urgentă. Iar o piață europeană ar oferi acest lucru. Aceasta va fi un motor pentru prosperitatea și competitivitatea noastră industrială, la fel de mult ca și pentru securitatea noastră. Aceasta va stimula inovarea, cercetarea și competențele. Vom prezenta un Omnibus al apărării pentru a simplifica normele și reglementările – de la certificare la autorizare și la aderarea la contractele existente. Și vom organiza un dialog strategic cu industria de apărare pentru a analiza toate obstacolele cu care se confruntă”, a spus ea.