USR vrea desființarea AMEPIP / Comisia Europeană a suspendat 330 milioane de euro din PNRR pentru că super-agenția nu a fost încă operaționalizată

Mai mulți parlamentari USR au depus la Senat un proiect de lege prin care propun desființarea AMEPIP, super-agenție care a fost înființată de România ca jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deși jalonul inițial prevedea doar implementarea OUG 109 astfel încât la companiile de stat să fie alese transparent conduceri profesioniste pe o durată de 4 ani. AMEPIP nu a fost încă operaționalizată, motiv pentru care Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro din cererea 3 din PNRR pentru neîndeplinirea jalonului.

Proiectul de lege a fost depus de o serie de deputați USR, partid care urmează să intre la guvernare.

USR invocă, în motivarea proiectului, redundanța instituțională și blocarea unei tranșe importante din PNRR, lipsa funcționalității și eșecul repetat al procesului de operaționalizare, cheltuieli nejustificate, faptul că pot fi implementate soluții alternative și ducerea în plan concret a angajamentului pentru un stat suplu, eficient și responsabil.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

Amintim că Comisia Europeană a aprobat miercuri plata către România a 1,279 miliarde euro din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar circa 870 milioane de euro rămân suspendate, din cauza unor jaloane neîndeplinite, precum operaționalizarea AMEPIP, jalon pentru care au fost suspendate 330 milioane de euro.

Două rânduri de șefi în neregulă

Super-agenția AMEPIP a fost creată încă din anul 2023 în subordinea Secretariatului General al Guvernului să supravegheze toate companiile de stat, ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Însă instituția nu este nici acum complet operațională din cauza alegerii, în două rânduri, a unei conduceri defectuoase.

Economedia a scris, în exclusivitate, anul trecut, că niciunul dintre cei trei șefi aleși inițial nu deținea experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post, iar unul dintre ei era suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al instituției, mai precis el a ales membri ai comisiei care apoi l-a numit în funcție. În cele din urmă, cei trei șefi și-au dat demisia.

Ulterior, Economedia a dezvăluit în exclusivitate nereguli și cu cea de-a doua procedură de selecție a conducerii instituției. Expertul independent a transmis un raport cu opinie divergentă, în care arăta că procedura s-a derulat din nou cu neconformități. Economedia scris în exclusivitate că, pe scurt, candidații fie nu au îndeplinit cerințele inițiale, fie criteriile de evaluare au fost relaxate, iar interviurile cu candidații finali au avut un grad scăzut de dificultate comparativ cu importanța funcțiilor.

Angajați super-bugetari

Angajații AMEPIP sunt super-bugetari. Ei primesc un spor de 50% față de salariile normale de încadrare. Conform informațiilor Economedia, un salariu la AMEPIP pe un post de execuție ajunge la circa 13.000 lei. În plus, angajații super-agenției AMEPIP primesc și un spor de condiții vătămătoare, care le aduce și 10 zile în plus de concediu, conform informațiilor Economedia. Acest spor a fost cerut de fostul președinte al instituției, Mihai Precup, spun sursele Economedia.

Ce este AMEPIP

Super-agenția AMEPIP a fost înființată printr-un proiect de lege inițiat de guvernul Ciucă, sub pretextul unei cereri din PNRR. România și-a asumat eficientizarea administrării companiilor de stat. AMEPIP pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltari intra-comunitară (ADI).

Controlul AMEPIP asupra acestor companii va fi absolut, după cum arată mai multe articole din proiect. De exemplu, un articol din lege arată cât de ușor vor putea fi dați afară administratorii unei companii cu capital de stat, chiar dacă sunt numiți pe mandate de patru ani, doar pe motiv că nu își îndeplinesc indicatori-cheie de performanță, stabiliți de altfel chiar de conducerea AMEPIP, subordonată guvernului:

• „În situația în care indicatorii-cheie de performanță nu sunt refăcuți la nivelul minim aprobat, AMEPIP solicită autorității publice tutelare măsura revocării administratorilor numiți și reluarea procedurii de selecție, cu informarea Guvernului în acest sens”.

Buget de circa 55 milioane lei, fără destinație clară

AMEPIP, super-agenția care va controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat, are pentru 2025 un buget care prevede venituri de 55 milioane de lei. Bugetul pentru cheltuieli de personal este în valoare de 34,7 milioane de lei.

Conform legii, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), aflată în subordinea Guvernului, se finanțează în anul actual cu un tarif de monitorizare în cuantum de 0,09% din veniturile totale ale întreprinderilor publice, raportate la situațiile financiare anuale pentru anul precedent. Astfel, AMEPIP se va finanța de la o companie chiar dacă aceasta nu are profit, ci pierderi, pentru încasează o sumă din venituri. 

Nu este însă clar cum și pe ce va cheltui AMEPIP acești bani. Legea prevede că veniturile din tariful de monitorizare asigură resursele financiare desfășurării activității instituției. „Sumele colectate prin aplicarea tarifului de monitorizare de 0,09% la veniturile totale ale companiilor publice vor asigura constituirea resurselor financiare necesare desfășurării activității instituției. Bugetul de venituri și cheltuieli al agenției este format din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat și este aprobat de Secretariatul General al Guvernului. Ulterior încheierii perioadei de încasare a tarifului de monitorizare, bugetul va fi modificat și aprobat în conformitate cu prevederile legale aplicabile instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții. Referitor la destinația acestor fonduri, sumele încasate vor fi utilizate conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, cu respectarea prevederilor legale”, arată AMEPIP, conform profit.ro.

Mai este de remarcat faptul că AMEPIP va putea colecta sume de la companiile de stat din subordine, chiar dacă acestea nu au profit, ci sunt pe pierdere. Acest lucru se întâmplă pentru că instituția își alcătuiește bugetul din veniturile companiilor de stat, deci el este garantat, indiferent dacă companiile performează sau nu. Spre comparație, un minister care are în subordine o companie de stat, va încasa venituri sub formă de dividende de la aceasta, doar dacă compania este pe profit.