Mai mulți parlamentari USR au depus la Senat un proiect de lege prin care propun desființarea AMEPIP, super-agenție care a fost înființată de România ca jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deși jalonul inițial prevedea doar implementarea OUG 109 astfel încât la companiile de stat să fie alese transparent conduceri profesioniste pe o durată de 4 ani. AMEPIP nu a fost încă operaționalizată, motiv pentru care Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro din cererea 3 din PNRR pentru neîndeplinirea jalonului.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Proiectul de lege a fost depus de o serie de deputați USR, partid care urmează să intre la guvernare.
USR invocă, în motivarea proiectului, redundanța instituțională și blocarea unei tranșe importante din PNRR, lipsa funcționalității și eșecul repetat al procesului de operaționalizare, cheltuieli nejustificate, faptul că pot fi implementate soluții alternative și ducerea în plan concret a angajamentului pentru un stat suplu, eficient și responsabil.
Amintim că Comisia Europeană a aprobat miercuri plata către România a 1,279 miliarde euro din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar circa 870 milioane de euro rămân suspendate, din cauza unor jaloane neîndeplinite, precum operaționalizarea AMEPIP, jalon pentru care au fost suspendate 330 milioane de euro.
Două rânduri de șefi în neregulă
Super-agenția AMEPIP a fost creată încă din anul 2023 în subordinea Secretariatului General al Guvernului să supravegheze toate companiile de stat, ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Însă instituția nu este nici acum complet operațională din cauza alegerii, în două rânduri, a unei conduceri defectuoase.
Economedia a scris, în exclusivitate, anul trecut, că niciunul dintre cei trei șefi aleși inițial nu deținea experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post, iar unul dintre ei era suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al instituției, mai precis el a ales membri ai comisiei care apoi l-a numit în funcție. În cele din urmă, cei trei șefi și-au dat demisia.
Ulterior, Economedia a dezvăluit în exclusivitate nereguli și cu cea de-a doua procedură de selecție a conducerii instituției. Expertul independent a transmis un raport cu opinie divergentă, în care arăta că procedura s-a derulat din nou cu neconformități. Economedia scris în exclusivitate că, pe scurt, candidații fie nu au îndeplinit cerințele inițiale, fie criteriile de evaluare au fost relaxate, iar interviurile cu candidații finali au avut un grad scăzut de dificultate comparativ cu importanța funcțiilor.
Acum, Guvernul caută oficial noi șefi pentru super-agenția AMEPIP
Angajați super-bugetari
Angajații AMEPIP sunt super-bugetari. Ei primesc un spor de 50% față de salariile normale de încadrare. Conform informațiilor Economedia, un salariu la AMEPIP pe un post de execuție ajunge la circa 13.000 lei. În plus, angajații super-agenției AMEPIP primesc și un spor de condiții vătămătoare, care le aduce și 10 zile în plus de concediu, conform informațiilor Economedia. Acest spor a fost cerut de fostul președinte al instituției, Mihai Precup, spun sursele Economedia.
Ce este AMEPIP
Super-agenția AMEPIP a fost înființată printr-un proiect de lege inițiat de guvernul Ciucă, sub pretextul unei cereri din PNRR. România și-a asumat eficientizarea administrării companiilor de stat. AMEPIP pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltari intra-comunitară (ADI).
Controlul AMEPIP asupra acestor companii va fi absolut, după cum arată mai multe articole din proiect. De exemplu, un articol din lege arată cât de ușor vor putea fi dați afară administratorii unei companii cu capital de stat, chiar dacă sunt numiți pe mandate de patru ani, doar pe motiv că nu își îndeplinesc indicatori-cheie de performanță, stabiliți de altfel chiar de conducerea AMEPIP, subordonată guvernului:
- „În situația în care indicatorii-cheie de performanță nu sunt refăcuți la nivelul minim aprobat, AMEPIP solicită autorității publice tutelare măsura revocării administratorilor numiți și reluarea procedurii de selecție, cu informarea Guvernului în acest sens”.
Buget de circa 55 milioane lei, fără destinație clară
AMEPIP, super-agenția care va controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat, are pentru 2025 un buget care prevede venituri de 55 milioane de lei. Bugetul pentru cheltuieli de personal este în valoare de 34,7 milioane de lei.
Conform legii, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), aflată în subordinea Guvernului, se finanțează în anul actual cu un tarif de monitorizare în cuantum de 0,09% din veniturile totale ale întreprinderilor publice, raportate la situațiile financiare anuale pentru anul precedent. Astfel, AMEPIP se va finanța de la o companie chiar dacă aceasta nu are profit, ci pierderi, pentru încasează o sumă din venituri.
Nu este însă clar cum și pe ce va cheltui AMEPIP acești bani. Legea prevede că veniturile din tariful de monitorizare asigură resursele financiare desfășurării activității instituției. „Sumele colectate prin aplicarea tarifului de monitorizare de 0,09% la veniturile totale ale companiilor publice vor asigura constituirea resurselor financiare necesare desfășurării activității instituției. Bugetul de venituri și cheltuieli al agenției este format din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat și este aprobat de Secretariatul General al Guvernului. Ulterior încheierii perioadei de încasare a tarifului de monitorizare, bugetul va fi modificat și aprobat în conformitate cu prevederile legale aplicabile instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții. Referitor la destinația acestor fonduri, sumele încasate vor fi utilizate conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, cu respectarea prevederilor legale”, arată AMEPIP, conform profit.ro.
Mai este de remarcat faptul că AMEPIP va putea colecta sume de la companiile de stat din subordine, chiar dacă acestea nu au profit, ci sunt pe pierdere. Acest lucru se întâmplă pentru că instituția își alcătuiește bugetul din veniturile companiilor de stat, deci el este garantat, indiferent dacă companiile performează sau nu. Spre comparație, un minister care are în subordine o companie de stat, va încasa venituri sub formă de dividende de la aceasta, doar dacă compania este pe profit.
De asemenea, dacă AMEPIP are ca misiune să verifice inclusiv performanța din companiile de stat, super-agenția nu are în sine propriii indicatori de performanță.
AMEPIP are câteva zeci de angajați, iar momentan majoritatea sunt detașați.
Înființarea AMEPIP este dintre reformele asumate de România în PNRR considerate încă neîndeplinite de către Comisia Europeană. Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
