Valentin Ştefan, Poșta Română: „Distribuirea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari”

Distribuirea pensiilor reprezintă o povară pentru Poşta Română, afirmă directorul general al companiei, Valentin Ştefan, care consideră că serviciul ar trebui scos la licitaţie, transmite Agerpres.

„Pentru Poşta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiţi-vă că noi pentru toate aceste maşini trebuie să instalăm nişte elemente de siguranţă conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt nişte costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din ţară sunt deţinute de Poşta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poşta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă nişte cheltuieli în plus pentru Poşta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii. Aşa că înţeleg şi într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aş dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poşta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate”, spune Valentin Ştefan într-o conferinţă de presă.

Directorul general al companiei a explicat că, deşi Poşta primeşte circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte semnificativă din sumă se întoarce către stat sub forma costurilor de procurare a numerarului, motiv pentru care compania ar dori ca acest serviciu să fie scos la licitaţie.

„Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenţii, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În aceşti bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziţionarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poştei, din trezorerie în contul Poştei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash. Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a ţării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăştia trebuie să vină de undeva şi nimeni nu ţi-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ţi-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii şi de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Naţională. Aşa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alţi concurenţi. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din aceşti bani. Este nedrept să se spună că aceşti bani vin către Poştă. Pur şi simplu sunt mutaţi dintr-un buzunar în altul, trec şi prin conturi ale Poştei şi merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicaţie. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitaţie pentru distribuirea de pensii”, a explicat Ştefan.

El a adăugat că doar în cazul în care se va organiza o licitaţie pentru distribuirea de pensii se va şti dacă cele 60 de milioane de lei reprezintă „o sumă mică sau o sumă mare”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitaţie cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci aşteptăm să se facă acea licitaţie, să dicteze piaţa care este cifra corectă şi vedem după aceea dacă Poşta Română beneficiază nedrept de aceşti bani sau nu. În altă ordine de idei, ca şi cetăţean român sunt de acord, statul român cheltuieşte foarte mulţi bani, multe instituţii ar trebui desfiinţate, o bună parte din activitatea acestor instituţii ar trebui preluată de Poşta Română prin ghişeul universal care este tot o concepţie a statului român, dar ştiţi cum este: vorbe multe fapte puţine”, spune acesta.

Potrivit sursei citate, aproape 4 milioane şi jumătate de beneficiari, atât pensionari cât şi alte persoane, beneficiază de diferite ajutoare, precum alocaţii sau indemnizaţie pentru creştere copil, aproximativ 40-45% dintre pensionari primind încă pensiile cash de la Poşta Română.

Întrebat de jurnalişti dacă se teme că Poşta Română ar putea rămâne fără acest serviciu, Ştefan a menţionat că ar reprezenta un lucru pozitiv pentru companie. El a adăugat că veniturile realizate de Poştă din partea Ministerului Muncii reprezintă undeva la 36-37% de la Casa de Pensii şi undeva 7-8% de la ANPIS, dar sunt şi „principala cheltuială a companiei”.