Vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru de Finanțe: ”Sunt foarte multe instituţii care s-au obişnuit să îşi cheltuie toţi banii în primele şapte, opt luni şi să întindă mâna la rectificare / 2025 e primul an când nu vor mai primi la rectificare alţi bani”

Vicepremierul Tanczos Barna a afirmat, miercuri seară, că sunt foarte multe instituţii care se obişnuiseră să îşi cheltuie bugetul în primele şapte-opt luni şi apoi să ceară bani la rectificare, dar a adăugat că acum nu se va întâpla acest lucru. El a anunţat că 2025 este primul an când nu vor mai primi alţi bani la rectificare şi trebuie să se descurce prin reaşezarea sumelor în interiorul bugetului pe care îl au, transmite News.ro.

Vicepremierul Tanczos Barna a fost întrebat,  miercuri, la Antena 3, care este adevărul despre situaţia bugetară a României.

”În 2024, în decembrie, când am preluat postul de ministru al Finanţelor, după trei, patru zile, şi după ce am închis practic anul, pentru că a fost în preajma sărbătorilor această preluare de mandat, a fost foarte clar că în 2025, fără măsuri de reducere a cheltuielilor, nu se poate. Pentru că fiecare minister, fiecare ministru, până atunci a tot angajat, nu personal ministru, dar instituţiile sub ordine a ministerului. Au tot crescut cheltuielile de personal, au tot crescut cheltuielile de funcţionare. Şi când am făcut bugetul la majoritatea ministerelor am prevăzut din ianuarie o reducere cu 5% a cheltuielilor de personal şi de funcţionare”, a afirmat Tanczos Barna.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

El a adăugat că multe ministere nu au respectat această decizie.

”Foarte multe ministere timp de luni de zile n-au mişcat niciun deget. Şi odată cu trecerea timpului, presiunea a crescut pe lunile care au rămas. Dacă nu ai făcut o reducere de 5% în februarie, ar trebui să faci mai mult în martie – decembrie, în perioada rămasă. Dacă nu ai făcut în primele 5 luni, trebuie să faci dublu în cele 4 luni rămase, dacă nu ai facut de la începutul anului. Deci este nevoie de măsuri ferme de oprire a hemoragiei. Pentru că fiecare minister a cheltuit  în neştire până atunci”, a mai declarat vicepremierul Tanzcos Barna.

El a explicat că abia în aprilie-mai s-a înregistrat o oprire a angajărilor la stat.

”Numărul angajaţilor a tot crescut. Abia undeva în luna aprilie-mai am văzut o primă oprire. (…) A trebuit să oprim creşterea numărului de persoane care sunt angajate la stat. Şi acest lucru s-a întâmplat, acum variaţia este undeva de ordinul sutelor de persoane la un număr total de 1.300.000 de angajaţi, dar măcar s-a oprit. Cheltuielile totale cu salariile si cu personalul pe lună sunt de 14 miliarde. Această suma trebuie să înceapă să scadă. Probabil primele semne se vor vedea în septembrie”, a mai afirmat Tanczos Barna.

El a precizat că multe instituţii se obişnuiseră să termine bugetul în primele şapte, opt luni şi apoi să ceară bani la rectificare, dar acum nu se va mai întâmpla aşa.

”Sunt foarte multe instituţii care s-au obişnuit să-şi cheltuie toţi banii în primele şapte-opt luni, să vină rectificarea, să întindă mâna iarăşi, mai vrem banii, că ni s-au terminat banii. Păi nu mai merge. Şi o să fie primul an când nu mai merge şi o să fie primul an, 2025, când nu o să mai primească prin rectificare alţi bani. Şi atunci trebuie să se descurce prin reaşezarea sumelor în interiorul bugetului pe care îl au. Va fi un an fără precedent, dar în sfârşit se face ordine şi se face bugetul aşa cum trebuie la începutul anului şi fiecare trebuie sa se descurce cu banii pe care îi are de la un început”, a transmis vicepremierul Tanczos Barna.