Sursa foto: HORA
Industria ospitalității poate deveni un motor economic major al României, dacă este susținută prin politici fiscale predictibile, investiții coerente și promovare turistică inteligentă, afirmă Radu Savopol, președintele HORA – autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, într-un interviu pentru Economedia. El atrage atenția că sectorul poate contribui indirect cu până la 10% din PIB, dar are nevoie de stabilitate, colaborare cu autoritățile și o imagine publică curată pentru a atrage investitori și forță de muncă.
Editare: Denis Nistor
Industria HoReCa din România își propune un obiectiv ambițios: să ajungă să contribuie cu 10% la PIB. Nu este vorba doar de hoteluri, restaurante și cafenele, ci de întreg lanțul valoric care susține sectorul – de la producători, la furnizori și logistică. „Acești 10% pot să vină și împreună cu furnizorii, cu producătorii. Nu ai cum să ai un impact de 10% direct doar din baruri, restaurante, hoteluri. Dar împreună putem ajunge acolo”, explică președintele HORA.
Pentru a atinge acest prag, industria trebuie să fie considerată un ambasador al țării. „HoReCa nu trebuie să fie o industrie privilegiată. Dar în toate țările în care industria ospitalității este foarte bine dezvoltată, ea are anumite privilegii, pentru că este cel mai bun ambasador al țării respective”, spune Savopol.
Președinte HORA afirmă astfel că industria HoReCa are nevoie de stabilitate și predictibilitate fiscală. „Este o industrie destul de afectată, cu schimbări majore de legislație, de fiscalitate. Asta sperie antreprenorii și ei preferă să se ducă în domenii mai sigure”, avertizează liderul HORA, subliniind nevoia unei strategii pe termen lung. Potrivit lui, în anii 2015–2023, când TVA-ul și impozitele erau mai stabile, industria a generat mai mult la buget decât în ultimii doi ani, cu toate presiunile și controalele asupra sa. Lipsa unui cadru fiscal stabil alimentează o zonă gri și pune presiune suplimentară pe marii jucători. „Cei mici virează imediat către nefiscalizare, iar controalele și presiunile vin tot pe noi, cei vizibili. Din păcate, tot grupurile mari de companii preiau toată această greutate și tot noi avem cele mai multe controale”, mai afirmă el.
De altfel, imaginea publică a sectorului a avut de suferit în urma controalelor spectaculoase ale ANPC, iar Savopol susține că este nevoie de măsuri mai concrete pentru a repara neregulile. „Într-adevăr, unii dintre antreprenorii care au business în industria ospitalității nici n-ar trebui să existe, pentru că ne fac mai mult rău. E bine că se face curățenie, dar nu era nevoie de rating TV. Ar trebui să existe un cazier fiscal. Dar de ce să sufere o industrie întreagă, pentru câteva excepții”, punctează reprezentantul HORA, pledând pentru măsuri proporționale și dialog real cu autoritățile.
În plus, el este în favoarea unei simplificări și reduceri a birocrației, în contextul în care industria românească consideră că este supra-reglementată comparativ cu cea din Vestul Europei. „Cred că am moștenit o legislație foarte dură de înainte de 89, care nu a fost modificată foarte mult sau a fost adaptată la normele europene cu lucruri care poate nici nu trebuiau. În comunitatea europeană poate nu există peste tot și noi uneori le-am implementat mai repede decât ei. De ce să fim noi cei care implementăm anumite lucruri despre care nici nu știm dacă stau în picioare?”, mai arată Savopol.
Interviul integral cu Radu Savopol:
HORA și-a propus un obiectiv ambițios ca industria HoReCa să ajungă să contribuie cu 10% la tipul României. Ce ar presupune acest salt? E doar un slogan? Cum puteți face asta în mod practic?
Cred că este sustenabil. Nu este un impact direct. Acești 10% pot să vină și împreună cu furnizorii, cu împreună cu producătorii, pe orizontală. Nu ai cum să ai un impact de 10 direct din PIB-ul României, doar din industria directă baruri, restaurante, hoteluri. Nu cred că suntem o astfel de țară. Dar cred că împreună cu furnizorii, cu producătorii, cu cei care fac logistică pentru industria HoReCa, putem să ajungem la acești 10%.
Ce împiedică industria HoReCa să ajungă la nivelul acesta?
Astăzi cred că promovarea. Cred că foarte important să aducem mai mulți turiști străini. Și nu neapărat cei în vârstă care deja vin în România și au niște circuite. Cred că este foarte important ca cei tineri să ajungă în România. Pentru că ei sunt niște oaspeți care pot să crească. Vin la vârsta de 18, 20, 30 de ani, după aceea pot să se întoarcă și în altă fază, când sunt adulți, au familii și România să devină o destinație fidelă pentru pentru ei.
Cred că ce-i împiedică este poate și faptul că antreprenorii nu vin foarte mult în industria a ospitalității, mai ales industria baruri, restaurante. Pentru că este o industrie care a fost destul de afectată, cu schimbări majore de legislație, de fiscalitate. Și atunci nu ai o stabilitate. Asta îi sperie și preferă să se ducă poate în domenii care sunt mai sigure.
Cred că am am avea nevoie de mai multă stabilitate și predictibilitate în industria noastră.
Mai este valabilă cifra conform căreia unul din trei business-uri din HoReCa se închid în primii 3 ani?
Cred că mai repede, din ce simt eu și urmăresc piața din HoReCa. Cred că în primul an se închid destul de multe. Cred că peste 30-40% din cele deschise se închid în primul an. Nu au putere.
Anul acesta de exemplu este un sezon foarte slab. Cei care au deschis probabil în toamna anului trecut, când s-au lovit de o asemenea perioadă în care există și instabilitate politică, vremea [proastă], cred că au avut mult mai mult de suferit și cred că s-au speriat. Iar cei care au putut să iasă, să închidă sau să vândă repede, au vândut, din păcate.
Care ar trebui să fie cele mai importante investiții sau reforme care ar trebui făcute ca HoReCa să accelereze, să fie un motor mai important?
Cred că trebuie să se înțeleagă că HoReCa nu trebuie să fie o industrie privilegiată. În toate țările în care industria ospitalității este foarte bine dezvoltată, ea are anumite privilegii, pentru că este cel mai bun ambasador al țării respective.
Turistul când vine, indiferent că vine de plăcere sau pentru business, primul contact îl are cu hotelul, cu restaurantul, cu barul. De aceea este foarte important ca noi să putem să oferim niște condiții foarte bune.
Poate uneori am avut un TVA mai redus, dar asta a contat foarte mult și s-a văzut în perioada când fiscalitatea în industria noastră a fost mult mai stabilă. Din anii 2015 până acum 2 ani de zile am avut stabilitate și predictibilitate și s-au consolidat grupuri foarte mari de companii românești, pentru că au investit tot ce au câștigat și asta a contat.
Lumea trebuie să înțeleagă că industria noastră a ospitalității este unul dintre cei mai buni ambasadori ai țării respective, în speță, România.
Ți se pare că există o colaborare reală între HoReCa și sectorul turistic pentru a construi un brand de țară împreună și ce crezi că ar mai putea fi îmbunătățit aici?
Eu cred că colaborarea între asociațiile patronale și autorități contează foarte mult. Dar și noi la nivel de asociații să avem o legătură mult mai apropiată. De multe ori nu reușim să fim sub aceeași umbrelă ca să avem un cuvânt mai puternic de spus. HORA, de exemplu, a făcut pasul către Concordia și este un lucru extraordinar, pentru că suntem împreună la aceeași masă și împreună am reușit anumite lucruri într-an și jumătate de când suntem în această relație.
Ai reclamat și tu lipsa predictibilității fiscale. Ce ar însemna un cadru legislativ stabil pentru HoReCa, poate pentru următorii cinci ani?
Mai ales după schimbările care au fost acum și toată lumea e foarte entuziastă, credem că lucrurile vor intra într-un normal, cu toate că nu este o perioadă foarte ușoară pentru economia României.
Dar eu cred că se vor găsi soluții. Dacă lucrurile sunt simple, chiar dacă par niște taxe mai mici, cu siguranță se vor colecta mai mulți bani.
În perioada din 2015 până în 2023 s-a văzut clar că industria, stând pe niște pe o fiscalitate mai redusă – TVA, impozite – a generat mult mai mult la bugetul statului decât generează de 2 ani de zile.
Din păcate, în momentul în care pui presiune, cei care nu sunt jucători mari imediat virează de la totul fiscalizat către o zonă gri. Din păcate, tot grupurile mari de companii preiau toată această greutate și tot noi avem cele mai multe controale, cele mai multe presiuni.
Pe când cei mici de multe ori sunt undeva acolo, dar în loc să fie totul transparent, se transformă totul într-o zonă gri.
Există într-adevăr în societate această percepție că HoReCa este un sector gri, nefiscalizat, poate s-a văzut recent și în cifrele privind impozitarea bacșișului.
Din păcate nu se face un rating. Sunt județe în țară în care colectarea din industria ospitalității este foarte mică. Nu pentru că nu ar fi industria HoReCa acolo, dar nu se uită nimeni mai atent.
Sunt domenii în care poate ar trebui mai multă atenție. Cred că s-au schimbat foarte mult lucrurile în ultimii 10 ani și s-a dat dovadă că HoReCa în România poate să să fie un generator de venituri la bugetul statului.
Dar eu cred că ar putea genera mult mai mult decât dacă s-ar controla tot timpul cei care sunt foarte vizibili.
Trebuie ca autoritățile să se ducă să vadă și alte ramuri din industria ospitalității care nu întotdeauna sunt supuse controalelor sau ce se întâmplă acolo știu doar cei din județe, din păcate.
Cum ai văzut controalele recente ale instituțiilor, în special ANPC și mai ales cele de spectacol asupra industriei, au creat un impact negativ din punct de vedere al imaginii?
Nu a fost un lucru formidabil. Dar, așa cum au spus și colegii mei, poate sună dur, dar cred că unii dintre antreprenorii care au business în industria ospitalități, în special baruri, restaurante, cafenele, poate nici n-ar trebui să existe, pentru că ne fac mai mult rău. Sunt lucruri pe care le-am văzut și noi. Dar nu era neapărat nevoie să fie toate prezentate ca într-o emisiune cu rating foarte mare. Uneori se știa de lucrurile alea.
Deci este important să se facă curățenie. Dar ne afectează foarte tare. De multe ori, cel care se uită pe pe online nu-și de seama. Spune de „hoțul ăla cu restaurantele, hoțul ăla cu cafenele”. Se pune o umbrelă asupra tuturor, când găsești pe unul care n-ar mai trebui deschis niciodată.
Ar trebui să fie ca la ANAF; în momentul când ai un cazier fiscal să nu mai poți să deschizi niciodată, să nu mai poți să ai business.
Avem cu toții de suferit, ceea ce nu este ceea ce nu este normal. De ce să sufere o întreagă industrie, pentru câteva excepții?
Ce ai propune în mod concret pentru un cadru echitabil în relația între autoritate și industria HoReCa?
Cred că mai mult dialog și să avem un respect reciproc. Noi respectăm autoritățile și întotdeauna suntem pro-comunicare, pro-dialog. Am vrea să fie același lucru, pentru că nu costă nimic să stai o oră-două de vorbă, să vezi ce probleme are asociația patronală, să vezi ce probleme vin și din partea autorităților, și să găsim o cale în care să le rezolvăm. Cred că dialogul este cel mai bun. Dacă fugim unii de alții, nu rezolvăm nimic și mai târziu tot ne vom tampona.
Poate o problemă pe care am văzut-o eu din perspectiva mea de jurnalist, este proporționalitatea unor măsuri, care au fost poate exagerate, în cazul unor probleme minore. Ați întâlnit asta în general în industrie?
E normal. Și acasă, dacă te duci cu telefonul și filmezi foarte de aproape, este normal să găsești ceva. Repet, s-au găsit foarte dure și care nu ar fi trebuit să mai existe restaurantele sau barurile respective. Dar în anumite cazuri probabil putea să nu se închidă întreaga unitate, să se închidă o anumită zonă și să remediezi.
În orice zi pierdută pentru antreprenorul respectiv, chiria curge, taxele pentru salarii trebuiesc plătite, impozitele trebuiesc plătite. Dacă ai o lună bună, cum a fost martie, și tu te trezești că în luna martie ai o săptămână, 10 zile închis pentru că trebuie să remediezi ceva… Poate puteam să funcționăm cu o parte și o parte să nu să fie închisă.
Unele voci din HORA au spus chiar astăzi că industria este supralegiferată. Ești de acord cu această afirmație și cum se reflectă acest lucru asupra oamenilor care doresc să facă business?
Toată lumea călătorește, și în Paris, în Roma, în Madrid ne ducem în restaurante și uneori mergem la toaletă, mergem în diverse locuri și vedem că nu e nicio problemă că drumul spre toaletă trece pe lângă ușa care trece în bucătărie. E normal să fie unele lucruri, atâta timp cât sunt respectate toate normele.
Cred că am moștenit o legislație foarte dură de înainte de 89, care nu a fost modificată foarte mult. Sau a fost adaptată la normele europene cu lucruri care poate nici nu trebuiau. În comunitatea europeană poate nu există peste tot și noi uneori le-am implementat mai repede decât ei. De ce să fim noi cei care implementăm anumite lucruri despre care nici nu știm dacă stau în picioare. S-a văzut de multe ori că s-au făcut lucruri care după un an sau doi s-au retras și alte țări nu le-au aplicat. Deci nu numai noi să fim cei pe care se fac teste și să mai lăsăm lucrurile un pic să treacă și timpul.
Una dintre marile probleme ale sectorului HoReCa a fost și cred că este în continuare atragerea de personal. A mai fost pe ici, pe colo, peticită cu importul de oameni din afara UE. Ce face HORA pentru atragerea oamenilor? Cât de mare mai este problema? Și ce faceți pentru atragerea tinerilor în domeniu?
Este o industrie curată, o industrie transparentă, în care oamenii pot să crească, pot să vină de tineri să lucreze în această industrie, pentru că e o industrie care poate să-ți ofere o grămadă de oportunități.
Drept dovadă, și eu, de când eram student, am lucrat în spatele barului și mi-a prins foarte bine mai mai târziu.
Este o industrie în care merită să vii să lucrezi, nu neapărat să faci Uber sau să faci delivery. Poți să vii să lucrezi și într-un bar, poți să fii și ospătar sau să poți să fii și ajutor de bucătar sau de ce nu șef bucătar.
Dar avem nevoie să se vadă și frumos această industrie. Dacă sunt puse numai lucruri urâte în spatele nostru, normal că un angajat nu o să vină să lucreze într-o industrie în care pare că cineva nu îi dă banii, nu îl plătește la timp.
Nu zic că nu sunt cazuri de genul ăsta, dar sunt excepții.
Cred că astăzi în România sunt aproximativ 31-32.000 de locații HoReCa. Cred că sunt excepții cei care care fac lucruri care nu sunt normale cu angajații lor.
Și acuma să îți schimbi șapca de președinte HORA cu cea de fondator. Anul acesta ați schimbat fondurile de investiții din acționariat și ați spus că veți dezvolta rețeaua cu ajutorul românilor din diaspora, care vor vrea să-și deschidă cafenele 5 to go în aceste țări. Cum merge planul acesta momentan?
Tot eu sunt cel care conduc operațiunile. Într-adevăr, am schimbat pe cei de la Mozaik cu două fonduri noi de investiții.
Era o dorință de-a noastră mai demult, să facem o expansiune în țările unde diaspora românească e foarte prezentă.
Vin foarte multe cereri, dar nu am găsit un mecanism. Este foarte dificil să mergi să deschizi una, două, trei, cinci locații. Modelul nostru de business este un model în care o țară poate să fie validată după 20-30 de locații care au minim 2 ani de zile. Ai nevoie să deschizi foarte multe la început, undeva între 10 și 15 locații într-un termen de șase luni de zile și cred că atunci putem discuta.
Ne dorim foarte tare, sunt convins că românii de acolo pot să facă o treabă extraordinară în zonele respective și pot să ducă și acolo conceptul acesta de simplitate de preț ca raport calitate-preț bun și ei să fie cei care își pun touch-ul. Noi din această franciză dăm un model, dar e foarte important touch-ul personal al fiecărui francizat, pentru că omul sființește locul. Dar deocamdată suntem în expansiune în Bulgaria, în Moldova. Și, într-adevăr urmează Irlanda, am semnat o locație mai mare acolo, în Dublin. Dar sunt multe discuții într-adevăr în în Germania și în Spania.
Am văzut în ultima vreme mai mulți actori, inclusiv din zona celor care au prăjitorii de cafea, care au branduri de cafea pe care le vând în retail, că au, au început și ei să intre pe zona aceasta de cafenele, Cum vezi concurența asta?
Cred că duce la consolidarea pieței. Noi eram ca și consum per capita de jos, ca țară, undeva la 2,7 kg de cafea acum vreo 10 ani. Acum am ajuns undeva la 3,4 kg de cafea consumată pe an per capita.
Cred că este important să ne consolidăm, toți, fie că sunt prăjitorii, că sunt cafenele de specialitate, că sunt cafenele to go, că sunt independente, că sunt lanțuri.
Pe de altă parte, discutam mai devreme de deschis, închis, deschis, închis. Și în industria noastră, a cafenelelor există această mișcare, care afectează foarte mult business-urile care sunt de ani de zile, Pentru că uneori vine, îți strică mersul pentru o perioadă, nu sunt mulțumiți, îți pleacă, a stricat vadul, deși tu stai acolo de ani de zile. Dacă nu vii cu un concept, dacă nu vii cu o strategie, dacă nu ai ceva aparte, dacă faci un copy paste, n-ai să reușești niciodată, decât o perioadă foarte scurtă și atât. Asta e foarte important. Fiecare să aibă identitatea lui, fiecare să aibă un specific, fiecare să aibă un touch personal.
