Sursa foto: Economedia
Economedia și G4Media organizează vineri, 5 aprilie, o dezbatere despre viitorul finanțărilor europene, importanța valorificării acestora în anii imediat următori și modul în care votul la alegerile europarlamentare va afecta ce se întâmplă în țară și la Bruxelles cu fondurile UE.
Evenimentul este transmis LIVE pe această pagină, pe Economedia și pe paginile de Facebook G4Media și Economedia.
VIDEO LIVE:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
LIVE TEXT Principalele idei din dezbatere
Corina Crețu, deputat în Parlamentul European, S&D
- Impactul fondurilor europene se vede în fiecare localitate și în fiecare comună; importanța acestor alegeri este crucială mai ales că se desfășoară în context complet diferit față de 2019. Acum avem inflație, criza energetică și climatică, războiul, o potențială schimbare în conducerea SUA, totul va conta foarte mult
- Ne aflăm în exercițiul 2021-2027, Rata de absorbție este 4%, majoritatea banilor sunt prefinanțări. Rata de absorbție pe PNRR este de aprox. 10%, deși avem peste 9 miliarde de euro transferate de CE stau în trezorerie.
- Guvernul nu e fabrică de facturi, deci dacă nu sunt lucrări pe teren, nu există facturi
- Nu vor fi făcute prelungiri și excepții, dacă nu se utilizează până în 2025 aceste fonduri
- Rata de sărăcie e de trei ori mai mare în mediul rural decât în urban, în România
Dragoș Pîslaru
- Situația macroeconomică în România acum este extrem de dezechilibrată
- Deficitul este 6%, nivelul acesta nu e sustenabil
- Sunt 3 lucruri fundamentale pe care orice antreprenor și cetățean le așteaptă
- Modelul economic – UE spune că sunt unele direcții care îți asigură sustenabilitate. Noi le preluăm forțat, când ai 1 milion de salariați pe salariul minim este
- Banii UE ar trebui duși preponderent pe chestiuni de valoare adăugată.
- România are o problemă de demografie , avem tot mai puțini oameni ca forță de muncă și o problemă de activare a celor apți de muncă; participarea cea mai scăzută; degeaba aduci bani în țară dacă nu folosești reusrsa umană în mod adecvat
- În loc să te uiți să aduci oameni din afară – ceea ce este absolut firesc într-un fel – dar noi nu ne ocupăm să ne activăm propria populație
- Noi tratăm banii europeni și banii naționali cu reguli diferite și parcă ar fi pe planete diferite
- România ar trebui să aibă tratament unitar al tuturor surselor publice.
Dragoș Dincă, conf. univ. dr., Școala Națională de Studii Politice și Administrative
- Costurile de finanțare nu sunt de neglijat, costurile depunerii unui proiect sunt enorme, pentru autobuze electrice de exemplu sunt costuri de 300.000 de lei pentru un proiect
- Ar trebui să vedem lecțiile învățate și ajungem în zona de birocrație
- Riscul este de a genera decalaje între localitățile din România, cei care au resurse pot accesa mai mult, cele care nu au fonduri nu-și permit costurile
- sunt multe care au luat avânt, altele care nu se pot gândi la dezvoltare
- Capacitatea administrativă: pe orice domeniu discutăm, capacitatea este importantă ca funcționare instituțională. Reforma administrativă în România teoretic s-a încheiat. S-au terminat banii și reforma s-a încheiat, teoretic e capabilă, fapt care nu este real.
- Reorganizarea administrativ- teritorială – n-am văzut niciun calcul de cost, ce înseamnă să desființezi un județ, costuri simple pentru cetățeni și pentru firme
Tana Foarfă, director Europuls:
- Banii europeni parcă îi privim ca pe bani de buzunar de la părinți și îi cerem mereu când avem o idee, nu ne gândim să-i punem undeva pentru beneficii pe termen mediu sau lung
- Putem să ne uităm cum este realizat bugetul României: avem sume pentru venituri și cheltuieli, nu avem o consultare transparentă când realizpm bugetul pe următorul an, ar trebui să mixeze într-un mod natural și banii de la bugetul României
- ar trebui să ne uităm la managementul finanțelor și poate parteneriate între ministere și să vedem cum se pot face proiecte inter-ministeriale
- Uităm că la nivel european avem principiul one in- one out; când se creează un regulament nou, se elimină altul. Când lansăm o linie de finanțare nu avem ideea asta de a sprijini companiile și oamenii să accesez fonduri. Nu ne uităm și la modul de a implementa
- ar trebui o conectare mult mai mare la ce înseamnă bune practici ;
- va trebui să facem planuri fiscale pe termen mediu ; nu venim cu o strategie industrială pentru Green Deal și multe alte provocări
Răzvan Hoinaru, lector univ.dr., cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice
- Fondurile europene ar trebui să aibă un rol în crearea unei infrastructuri europene
Despre priorități de finanțare ale UE, după alegerile europarlamentare.
Corina Crețu:
- În ceea ce privește domeniile: Inovare, Cercetare, Dezvoltare, știință, reducerea barierelor comerciale pentru a crea mediu favorabil investițiilor europene, legiferarea domeniului digital, investiții în energie regenerabile și eficiență energetică.
- În România, am avut sute de miniștri.
- Modelul de proiecte mici este catastrofal pentru România. Cred că s-ar putea face proiecte mari, interministeriale. În România există concurență între miniștri, nu colaborare. Acest lucru l-am simțit.
- Politizarea excesivă dăunează economiei
Dragoș Pîslaru:
- Investițiile ar trebui să meargă în direcțiile pe care le-am pus pe masă. Trebuie să înțelegem ce model economic ne dorim: unul bazat pe digital și eficiență energetică? Bun, atunci trebuie să creezi contextul de a se investi în digital.
- Se discută despre semiconductori, la nivel european deja sunt investiții mari, România nu există pe harta asta. România trebuie să aleagă dacă rămâne atelier de piese de schimb sau dacă vrea să participe la nivel european.
- Investițiile nu se dau, se negociază, trebuie să spui cu ce contribui
Răzvan Hoinaru:
- Perspectiva mediului privat. Cum se pot implica reprezentanții mediului privat în dezbatarea despre obiective? Ar trebui investit în zonele unde am rămas mult în urmă: transformare digitală, cercetare – inovare și implementarea inovării.
Tana Foarfă:
- Mediul privat face eforturi, dar nu are acces la suficientă informare despre oportunități de finanțare, există programe care merg pe Inovare și Cercetare, care nu sunt suficient comunicate.
- Priorități: Tre să ne uităm unde lăsăm UE înainte de alegeri și de unde o vom prelua după alegeri. Acum pe partea de inovare, Europa în mai multe domenii e la coada clasamentelor la nivel global. Pe testele PISA nu performează. Pe Cercetare- Inovare, pe partea de competențe digitale suntem mult în urma altor țări. Aici e locul în care lăsăm UE.
- După alegeri, cu război la graniță, industria va fi o prioritate cheie, inclusiv cea de apărarea și digitalizare în apărare. Mai e un domeniu unde România nu s-a exprimat bine: implicarea în reconstrucție Ucrainei. Această dezbatere lipsește în spațiul public din România.
- Direcții prioritare: Competitivitate, inovare și strategie de investiții
Dragoș Dincă:
- Nu m-aș hazarda să propun domenii prioritare. Aceste domenii prioritare, vorbim la nivel național, înseamnă culegere, analiză, prelucrare de date. Deocamdată noi lucrăm de pe o zi pe alta și în administrație și în economie, fără viziune și strategie.
Un proiect esențial pe care România ar trebui să îl facă cu fonduri europene?
Corina Crețu: În primul rând, sectorul sanitar are nevoie de o îmbunătățire masivă și investiția în tineri.
Dragoș Pîslaru: Un proiect pe care îl văd fezabil este să regândești modul în care folosești banii europeni pentru sectorul privat. Să descentralizez zona de finanțare, să renunțăm la prostia cu apelurile.
Dragoș Dincă: Un sistem informatic care să sprijine formularea de obiective, aplicarea deiciziilor, monitorizarea la nivel de guvern.
Mai poate România să obțină convergență din fondurile UE? Putem atinge și depăși media UE a puterii de cumpărare?
Tana Foarfă: Răspunsul va fi dat de modul în care ne ocupăm de PNRR. Dacă vom reuși să îmbunătățim puterea de cumpărarea ne uităm la modul în care vom absorbi banii din PNRR. Avem doar o treime din bani care au venit, deși suntem la jumătate implementării. Și din acești bani, am reușit să cheltuim doar 20%. Suntem cu frâna de mână trasă și cu un potențial enorm în față.
Despre pericolul valului extremist
Dragos Pîslaru: Un discurs politic care să meargă împotriva Europei e iresponsabil. România fără sprijinul UE, fără bani, fără cadru, fără piața unică, mobilitate, nu are șansă se dezvolte pe cont propriu. Și nu vorbim doar de partidele extremiste.
Corina Crețu: UE nu e perfectă, dar România nu își poate permite să își dorească să plece din UE, ca Marea Britanie. Acest val extremist riscă să aducă în parlamentul european extremiști. Erau doi oameni catalogați ca extremiști când am intrat în parlament, acum se estimează că numărul lor ar fi la peste 200.
Corina Crețu:
- Mi-e foarte teama ca următorul Parlamenrt European riscă să devină unul în care inițiativele pro-europene să fie blocate
- Sunt foarte mulți oameni, cei născuți după 89, nu își imaginează că noi înainte nu puteam merge nici până la Sofia
- Programul Erasmus este unul dintre cele mai importante, dar în ultimii ani au fost niște greșeli
- Voi milita mereu pentru acest proiect european, pentru generațiile viitoare
- Se estimează la peste 200 de oameni eurosceptici din interiorul PE
Răzvan Hoinaru:
- Tinerele generații cu care lucrăm au un tip mai aparte de extremism
- Fondurile europene pot veni cu niște instrumente care să le dea alternative
- Am avut studenți care sunt adepți ai curentelor neomarxiste și am încercat să-i aducem la concepte mainstream
Dragoș Dincă
- Zona de tineri: nu sunt foarte îngrijorat, în fiecare generație văd niște proporții care se menținvârfuri, coada clasamentului
- Mai degrabă nu au răbdare
- Poate noi nu suntem adaptați, instrumentele nu sunt potrivite, ar trebui să încercăm
Tana Foarfă:
- Mi-ar plăcea când conturăm politici pentru noua generație să începem prin a nu mai pune etichete
- Politicienii ar trebui să-și adapteze mesajele pe acele rețele sociale.
- După ce politicienii fac acest efort și instituțiile să asigure resursele pentru ca presa, societatea civilă etc să aibă reusrse ca să desfășoare aceste campanii regulat
- Când ai acces la fonduri care îți permit să dezvoplți peoricte evident că impactul lor este mult mai mare, însă fondurile sunt pe proiecte, noi ca țară nu avvem în planificarea strategică resurse pentru a sprijini permanent
- Ca director de ONG nu simt că am acces la surse din partea României pentru a dezvolta mai multe lucruri tot pentru țară
Corina Crețu
- 4,6 milioane de tineri au drept de vot, număr record. Vestea bună este că interesul tinerilor pt alegerile europene au crescut, din păcate tinerii din România au cea mai mare rată de deprivare materială
Dragoș Pîslaru:
- avem o mare problemă de reprezentare a mediului de afaceri în dialogul social
- trebuie să se coalgueze mișcarea patronală, prin PNRR există fonduri
- societatea civilă e considerată în cele mai multe situații inamicul Guvernului
Tana Foarfă.
- ar trebui să ne coalizăm mai bine
- avem tendința de canibalizare, facem toți proiecte pentru că avem nevoie de finanțare; noi direct ar trebui să găsim o cale pentru a lucra mai bine întrre noi
- în dimensiunea locală, mediul privat și societatea civilă ar trebui să meargă pentru a fi perceput ca partener de implementare pentru autoritățile locale
- Trebuie să existe înțelegere a autorităților că comunitatea respectivă poate să te ajute
Dragoș Dincă
- principalul inamic al cetățenilor și mediului de afaceri sunt politicienii
- Politica nu e i chestiune rea, e parte a societății, toți ar trebui să facem politică dacă ne pasă. Decizia de a vota, a nu vota, se întoarce în modul în care trăim. Poltica ar trebui să fie o meserie și ar trebui să avem o
Dragoș Pîslaru
- Politica scoate din oameni tot ce este mai rău, dar și ce este mai bun, nu toți suntem inamici, am avut multe inițiative de sprijin real
Rareș Bogdan:
- Legat de investiții trebuie să luăm exemplul Poloniei. Nu Bruxelles-ul ne-a impus regulamentele, noi am birocratizat, noi am introdus supradosarele cu șină. Nu are legătură cu ce se întâmplă în Iranda, Portugalia, Grecia sau Polonia. (Rareș Bogdan e prim-vicepreședinte de partid aflat la guvernare)
- România a avut o absorbție de fonduri de 9%, în primii cinci ani de la aderare. Anul acesta putem depăși 90% absorbție fonduri europene. Avem 94 de miliarde de euro intrați pe proiecte, Clujul campion, cu 4 miliarde, iar banii cu care am contribuit: 26 de miliarde. Plusul e evident, apropo de cei care întreabă de ce vrem în UE.
Dragoș Pîslaru:
- Nu aș vrea să plecăm de la dezbatere cu ideea că funcționarii publici blochează dezvoltarea țării
- Atâta timp cât ai pârghiile guvernamentale poți să-ți mobilizezi echipele și nu să dai vina pentru eșecurile politicilor guvernamentale
Cristian Lungu, antreprenor și consultant /
- Pentru europarlamentari, în noul ciclu, ar trebui să fie printre piloni: – simplificarea și accesibilitatea.
- La RBL încercăm să coagulăm tot ceea ce înseamnă antreprenoriat în România și să creăm un proiect de țară fiindcă este clar că politicienii sunt incapabili
- A fost o greșeală să construim un PNRR cu foarte mulți piloni știind că nu avem capacitatea să implementăm
Corina Crețu:
- Există regulamente europene, dar nu toatea au fost transpuse în legislația națională, inclusiv unele care țin de simplificare.
- E nevoie de control. Statul român trebuie să găseasă echilibrul între simplificare și folosirea eficientă a fondurilor europene.
La evenimentul care are loc începând cu ora 10:00, la Biroul Parlamentului European în România, participă:
Corina Crețu, deputat în Parlamentul European, S&D
Rareș Bogdan, deputat în Parlamentul European, PPE (participare online)
Dragoș Pîslaru, deputat în Parlamentul European, Renew Europe
Tana Foarfă, director executiv, Europuls
Dragoș Dincă, conf. univ. dr., Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Răzvan Hoinaru, lector univ.dr., cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice
Moderatori: Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.ro și Elena Deacu, redactor șef Economedia.ro.
Într-un peisaj economic marcat de rate ale inflației crescute și costuri de trai în creștere, întrebarea crucială este: cum putem contrabalansa aceste tendințe și cum putem asigura o dezvoltare economică sustenabilă pentru viitorul Europei? Sunt fondurile asigurate de bugetul Uniunii Europene soluția pentru provocările economice la nivel național?
Evenimentul va pune accent pe atragerea fondurilor europene în cei 17 ani de la aderarea României la UE. În total, au ajuns în economia României circa 92 de miliarde de euro din fonduri de coeziune, fonduri pentru agricultură și alte programe europene. Vom discuta despre sumele atrase și cele mai importante rezultate ale finanțărilor.
Temele principale ce urmează a fi dezbătute sunt:
- Cum putem asigura o dezvoltare economică sustenabilă pentru viitorul Europei?
- Sunt fondurile asigurate de bugetul Uniunii Europene soluția pentru provocările economice la nivel național?
- Rolul esențial pe care îl are activitatea politică și legislativă a Parlamentului European, care influențează direct domeniile de finanțare.
- Modul în care România ar trebui și ar putea să valorifice sumele disponibile în anii imediat următori și de ce acest moment este crucial pentru a beneficia de programele UE.
- Importanța alegerilor europarlamentare pentru viitorul fondurilor provenind de la bugetul Uniunii. Ce se poate schimba? În ce direcții se va îndrepta schimbarea?
- Importanța prezenței tinerilor la votul pentru Parlamentul European pentru dezvoltarea țării în următorii zeci de ani.
Evenimentul face parte din proiectul co-finanțat de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication): „EuroVOT: learning from the crises, shaping the future”. Obiectivul principal al proiectului este prezentarea importanței alegerilor europarlamentare din 2024 și încurajarea votului, prin contracararea tendințelor anti-europene în creștere și a faptului că suprapunerea crizelor din România a dus la creșterea rapidă a discursului conspiraționist și a pozițiilor anti-europene, respectiv răspunsul UE și soluțiile identificate la nivel european la soluționarea provocărilor actuale: creșterea inflației și costului vieții, securitatea energetică, GreenDeal și tranziția la energia verde, amenințările de securitate în contextul conflictului de la granița de Est a UE.