VIDEO Românii reveniți acasă în pandemie, soluție pe piața muncii. Radu Merica explică modificarea comportamentului de consum în telemuncă și impactul digitalizării

Radu Merica InquamPhotos

Românii întorși acasă din străinătate pe durata pandemiei au reprezentat o opțiune pe piața muncii pentru companiile care aveau probleme cu recrutarea, spune într-un interviu pentru Economedia Radu Merica, directorul general al RER, filiala din România a companiei germane de salubritate. El spune însă că soluția e temporară, dat fiind că, odată ce economiile din vestul Europei se vor redeschide total, românii vor pleca înapoi.

O altă problemă pe piața muncii e provocată de competiția cu firmele înființate de primării, „care plătesc salarii mult mai mari și toată lumea visează să lucreze acolo”, chiar dacă ele merg în pierdere și supraviețuiesc grație subvențiilor publice.

Radu Merica spune că pandemia a forțat digitalizarea plăților, iar compania pe care o conduce a investit în sisteme informatice în ultimii ani pentru a muta plățile de la ghișeu în online.

O schimbare importantă pe durata pandemiei a fost provocată de regimul de telemuncă: acesta a provocat creșterea consumului de acasă și, implicit, creșterea cantității de deșeuri din ambalaje.

Interviul video integral cu Radu Merica:




Rep: Care au fost marile schimbări provocate de pandemie în industria dvs?

Radu Merica: Grupul nostru de firme se ocupă cu colectarea și procesarea deșeurilor menajere, avem și stații de sortare, deci suntem o industrie esențială. Când a început pandemia, practic pentru noi nu a intervenit nici o schimbare de program, a trebuit să lucrăm ca și înainte. Am luat măsurile obligatorii de protecție, a trebuit să ne „trainuim” oamenii, să le explicăm cum să se păzească.

Pe partea de producție nu am avut schimbări mari. Pe zona de venituri, încasări – am fost afectați puternic din cauza problemelor altor companii. Unele au redus activitatea, de exemplu clădirile de birouri, nu au mai produs deșeuri, în schimb s-au produs acasă mai multe deșeuri. Fiind o sumă fixă plătită acasă, am avut aceeași cantitate de deșeuri, dar am încasat mai puțini bani.

A intervenit și problema cu plățile, s-a creat o morală destul de ciudată a plăților, în sensul că e pandemie și nu ne mai plătim facturile. Or, în industria noastră, unde sunt marje de profit foarte mici, câțiva bani pe client profit, dacă un client nu își plătește factura pierd profitul de la 10-15 clienți. Norocul nostru a fost că am fost destul de capitalizați, am avut rezerve în firmă. Am fost destul de ofensivi pe recuperarea creanțelor.

Avantajul nostru e că în urmă cu câțiva ani am pornit un proiect masiv de digitalizare a încasărilor. Avem client portal pe internet, avem toate aplicațiile de plată pe mobil, și pe durata pandemiei au fost folosite pentru că nimeni nu mai venea la casierii să plătească factura.

Rep: De ce ați investit în digitalizare, de unde ați luat modelul?

Radu Merica: E inevitabil, e un drum pe care toate companiile de utilități trebuie să îl facă, să ajungă în final să încaseze banii mult mai ușor și eficient. Nu a fost o mare invenție, dar a trebuit să o implementăm.

Rep: Cât a costat procesul de digitalizare?

Radu Merica: Au fost multe etape. Cred că în final a costat câteva sute de mii de euro la nivelul grupului. A fost un întreg proces, au fost și erori, a trebui să îl refacem. Nu trebuie să uităm că România era o țară destul de slab digitalizată înainte de pandemie: lumea vrea să vină la casierie, să facă o plată de zece lei. De ce nu folosea contul bancar, aplicații precum Pago? Acum, pandemia a accelerat procesul, avem un record de conturi pe portalul de clienți. Să vedem dacă nu cumva renunță când trece pandemia și revin la ghișeu.

Rep: Dacă pandemia persistă pe termen lung, ce schimbări în plus vedeți în industrie?

Radu Merica: Unde văd la noi o schimbare e la comportamentul de consum, care determină compoziția și structura deșeurilor. Dacă ele nu merg în același ritm cu colectarea separată, ne trezim că avem, de exemplu, mult mai multe ambalaje. Lumea a stat acasă, a cumpărat, a generat ambalaje, care teoretic trebuie reciclate, pentru că există cote, obligații ale României. Deșeurile devin mult mai voluminoase, capacitățile de sortare și tratare sunt limitate, și aici e o întrebare pe care ne-o punem: în ce măsură munca de acasă, închiderea birourilor și a restaurantelor determină o schimbare în comportamentul de consum și a structurii deșeurilor? Și atunci trebuie să modific instalații destul de mari, să le adaptez la noile structuri ale deșeurilor.

Rep: În afară de digitalizare, în ce privește producția, grupul a derulat procese de automatizare?

Radu Merica: Avem în grup o firmă separată care se ocupă doar de tehnologia informației. De exemplu avem programe care identifică recipientul colectat, cu un cip RFID pus pe pubelă. Am avut proiecte pilot, am testat mai multe sisteme, ne-am oprit la unul dintre ele și îl aplicăm pe scară largă. E ceea ce se întâmplă la Oradea: vom avea cipuri pe toate pubelele.

Avem un soft de optimizare a rutelor, unul de colectare „just in time”. Când se umple recipientul, clientul are posibilitatea utilizării unei aplicații, dă click pe recipientul respectiv – sticlă, plastic. Automat în sistemul nostru se generează o rută și merge mașina de colectare la acel client, știind că e plin recipientul, iar ruta se generează automat pentru a optimiza consumul.

Rep: Softurile sunt produse in house sau cumpărate?

Radu Merica: Sunt combinații. Softul de planificare a rutelor pleacă din zona de distribuție, dar noi l-am adaptat. E produs de o firmă din Olanda, care lucrează cu programatori români.

Rep: Care sunt principalele dificultăți cu care vă confruntați pe piața muncii?

Radu Merica: Și la personalul calificat, dar mai ales la necalificat avem mari probleme. Șoferii sunt greu de găsit. În timpul pandemiei s-au întors mulți acasă și s-a mai relaxat problema, însă ne așteptăm să plece toți în afară și să rămânem cu criză de forță de muncă.

Mai există și concurența firmelor de stat. În București, diverse primării și-au făcut firme care plătesc salarii mult mai mari și toată lumea visează să lucreze acolo. Să ne înțelegem, nu avem nimic împotrivă să plătim salarii mai mari, aș fi foarte fericit ca toți angajații să aibă salarii ca în Germania. Problema e că trebuie să ai și veniturile respective, și pentru asta trebuie să ai și tarifele din Germania sau Elveția, pentru că altfel nu se susține. Aici ne lovim de probleme, toată industria noastră, pentru că partenerii de contract nu acceptă adaptarea tarifelor la realitățile forței de muncă. Primăria, când își face firmă și dă salarii aproape duble, nu o interesează, pentru că pierderea o acoperă tot ea, prin subvenție. O firmă privată nu poate face asta, vine falimentul destul de repede. Atunci toate salariile pot crește în ritmul în care partenerii de contract cresc tarifele.

Rep: Cât de mare e fenomenul plecării înapoi în străinătate a românilor?

Radu Merica: Au reînceput să plece, pe măsură ce au repornit economiile respective. Un factor limitativ e că nu sunt curse de avion și mai sunt tot felul de condiții de testare. Când se va relaxa din nou, cred că în termen scurt se vor întoarce la joburile din afară, care sunt mai bine plătite la nivelul muncitorilor necalificați.

Red: Dar în ce privește angajații calificați?

Radu Merica: Nu avem o fluctuație prea mare, nu prea ne pleacă angajații. E greu să angajăm oameni noi, preferăm să angajăm mai tineri și să îi învățăm noi. Sigur că e o investiție, un an – doi – trei nu te aștepți să îți aducă mare beneficiu acel angajat nou.

Rep: Aveți colaborări cu instituții de învățământ?

Radu Merica: Nu, momentan. Avem câteva colaborări cu niște grupe independente de cercetare pe mici proiecte, de exemplu sortarea automată a deșeurilor cu scan automat și robot.

Foto & video: InquamPhotos

Foto: Radu Merica / InquamPhotos

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.