Liderii UE se vor reuni la Bruxelles pentru un summit special de două zile miercuri și joi (17 și 18 aprilie), iar fostul prim-ministru italian Enrico Letta privind piața unică este așteptat să le prezinte un plan pentru a crește competitivitatea Uniunii Europene în fața competiției tot mai acerbe din SUA și China.
Enrico Letta, fostul prim-ministru italian însărcinat de liderii europeni să evalueze starea pieței unice neperformante a UE, a declarat pentru Financial Times că o mai mare integrare europeană este o chestiune de supraviețuire în economia globală.
UE trebuie să își integreze piețele financiare, energetice și de telecomunicații, altfel riscă să își piardă „securitatea economică” și să rămână în urma SUA și a Chinei, a avertizat autorul unui nou raport.
„Problema este că, în această lume nouă, suntem prea mici. Iar dacă nu ne integrăm, vom declina”, a declarat Letta înainte de publicarea raportului său, care va fi subiectul principal al unui summit UE de joi. „Inerția în privința pieței unice înseamnă declin”, a adăugat el.
Letta a avertizat că o eventuală a doua președinție a lui Donald Trump ar impune UE să fie mai îndrăzneață în utilizarea puterii pieței sale interne.
„SUA își exploatează piața unică. Iar noi nu o facem”, a spus el.
Ponderea economică a UE este în scădere, reprezentând doar 13,3% din produsul intern brut mondial, față de peste 20% în 1993, când a fost înființată piața unică. Puterea economică a celor 440 de milioane de consumatori ai săi este depășită de SUA și China, iar India nu este cu mult în urmă.
Letta se va folosi de raportul său pentru a argumenta că Bruxelles-ul trebuie să folosească următorii cinci ani pentru a continua integrarea piețelor naționale de servicii financiare, energie și telecomunicații. De asemenea, el va solicita modificarea normelor UE privind fuziunile pentru a permite o mai mare consolidare a pieței.
Integrarea în aceste domenii ar contribui, de asemenea, la deblocarea mai multor fonduri private pentru prioritățile politice ale Europei, cum ar fi ecologizarea economiei, extinderea aderării la UE la Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest și creșterea cheltuielilor pentru apărare.
„Dacă nu suntem capabili să dăm un răspuns la întrebarea cum să finanțăm tranziția ecologică, extinderea și noile nevoi de securitate, ar fi foarte, foarte complicat să evităm o reacție socială și politică”, a spus el.
Necesarul de finanțare pentru ecologizarea economiei europene este estimat la 500 de miliarde de euro pe an, potrivit fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care elaborează un raport separat privind modul în care poate fi îmbunătățită competitivitatea Europei.
Dar ar fi nevoie și de resurse publice, ceea ce înseamnă că bugetul comun al UE ar trebui să crească peste nivelul de 1% din PIB la care se află în prezent, a spus Letta.
Pentru a acoperi nevoile țărilor mai puțin dezvoltate care se alătură blocului comunitar, el a sugerat crearea unui „mecanism de extindere” care să distribuie bani în conformitate cu criterii stricte menite să atenueze preocupările legate de cheltuirea necorespunzătoare a fondurilor de către noii veniți.
Printre alte sugestii se numără o altă carte de reguli pentru politica de concurență, care să considere că întreprinderile europene concurează la scară globală.
Normele restrictive privind modul în care marile companii din UE se pot dezvolta prin achiziții reprezintă o nemulțumire de lungă durată a unor țări precum Franța și Germania, care ar dori să creeze campioni industriali europeni prin intermediul unor megafuzii.
Draghi: UE trebuie să adopte o schimbare radicală în condițiile în care SUA și China refuză să joace după regulile comerțului internațional
Europa trebuie să treacă printr-o „schimbare radicală” pentru a rămâne competitivă în fața refuzului Chinei și al Statelor Unite de a „juca după regulile” comerțului internațional, a declarat marți fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi, conform euractiv.com.
„Alții nu mai joacă după reguli și urmăresc în mod activ politici de îmbunătățire a poziției lor competitive”, a declarat Draghi în cadrul unei conferințe privind drepturile sociale europene la La Hulpe, în Belgia.
„Răspunsul nostru a fost limitat, deoarece organizarea, procesul decizional și finanțarea noastră sunt concepute pentru lumea de ieri”, a adăugat Draghi, „înainte de COVID, înainte de războiul din Ucraina, înainte de conflagrația din Orientul Mijlociu – înainte de revenirea rivalității între marile puteri.”
„Dar avem nevoie de o Uniune Europeană care să fie potrivită pentru lumea de azi și de mâine. Ceea ce propun… este o schimbare radicală.”
Draghi, care redactează pentru Comisia Europeană un raport privind competitivitatea blocului comunitar, care urmează să fie publicat la sfârșitul lunii iunie, a condamnat în mod special China pentru că „amenință să submineze” baza industrială a Europei prin „încercarea de a captura și internaliza toate părțile lanțului de aprovizionare în domeniul tehnologiilor ecologice și avansate”, ceea ce duce la „supracapacitate semnificativă în mai multe sectoare”.
El a criticat, de asemenea, Statele Unite pentru că încearcă „să atragă producția internă de mare valoare în interiorul granițelor lor, inclusiv cea a firmelor europene, în timp ce utilizează protecționismul pentru a exclude concurenții”.
Masivul program american de subvenții ecologice, Legea privind reducerea inflației (IRA), semnată de președintele Joe Biden în 2022, au declanșat temeri deschise de dezindustrializare în rândul înalților funcționari europeni.
Discursul lui Draghi, care are loc cu o zi înainte ca liderii europeni să se reunească la Bruxelles pentru un summit de două zile pentru a discuta despre competitivitatea blocului, a subliniat, de asemenea, trei „pârghii comune pentru intervențiile politice” care să asigure reziliența pe termen lung a economiei europene.
Printre acestea se numără „crearea de capacități”, în special în sectoarele telecomunicațiilor și sănătății, care vor ajuta firmele din UE „să crească investițiile și să câștige cote de piață”.
Draghi a îndemnat, de asemenea, factorii de decizie politică să „asigure mai bine aprovizionarea cu resurse și inputuri esențiale” și a recomandat introducerea de „măsuri complementare” pentru a sprijini Legea privind materiile prime critice a blocului, care vizează diversificarea aprovizionării cu materiale rare și alte elemente cheie din punct de vedere strategic dinspre China.
În cele din urmă, el a solicitat UE să garanteze furnizarea de „bunuri publice”, în special cheltuielile legate de schimbările climatice, apărare și integrarea rețelei energetice „fragmentate” a Europei.
În general, în ciuda faptului că a remarcat „rolul important” al sectorului public în restabilirea avantajului competitiv al blocului, Draghi a subliniat că „majoritatea lacunelor în materie de investiții vor trebui să fie acoperite de investiții private”.
În acest scop, Draghi a subliniat că aprofundarea Uniunii piețelor de capital (CMU) – un obiectiv-cheie al oficialilor UE în ultimele luni – se va dovedi „indispensabilă” pentru a mobiliza capitalul privat necesar.
Accentul pus de Draghi pe importanța investițiilor reia argumentele din februarie, când oficialii UE au fost informați că blocul va trebui să cheltuiască încă 500 de miliarde de euro pe an pentru a acoperi „deficitul de investiții” numai pentru tranziția digitală și cea ecologică – două treimi din această sumă, a spus Draghi, ar trebui să provină din sectorul privat.
Discursul lui Draghi are loc în contextul în care în ultimele luni au crescut îngrijorările legate de competitivitatea Europei, ceea ce i-a determinat pe legislatorii UE să îi încredințeze lui Draghi și lui Enrico Letta, un alt fost prim-ministru italian, sarcina de a pregăti două rapoarte la nivel înalt privind situația economică a blocului comunitar.
Se preconizează că, în acest an, creșterea PIB-ului în Europa va fi cu mult mai mică decât în SUA, Rusia și China, în condițiile în care ratele ridicate ale dobânzilor, încetinirea cererii chineze și politicile industriale ale SUA și Chinei reprezintă o amenințare tot mai mare pentru economia UE.
Performanțele economice slabe ale Europei au fost deosebit de pronunțate în industria prelucrătoare și în industriile energointensive. Luna trecută, Confederația Europeană a Sindicatelor a raportat că aproape un milion de locuri de muncă în industria prelucrătoare au fost pierdute pe întreg continentul în ultimii patru ani.
Temerile legate de declinul industrial al Europei au fost agravate și mai mult luni (15 aprilie), când Eurostat, biroul oficial de statistică al UE, a raportat că producția industrială din întregul bloc a fost cu 5,4% mai mică în februarie față de aceeași lună a anului trecut.
În schimb, marți, Biroul Național de Statistică din China a anunțat că producția industrială din primul trimestru a fost cu 6,1% mai mare față de aceeași perioadă din 2023.
Printre acestea se numără „crearea de capacități”, în special în sectoarele telecomunicațiilor și sănătății, care vor ajuta firmele din UE „să crească investițiile și să câștige cote de piață”.
Draghi a îndemnat, de asemenea, factorii de decizie politică să „asigure mai bine aprovizionarea cu resurse și inputuri esențiale” și a recomandat introducerea de „măsuri complementare” pentru a sprijini Legea privind materiile prime critice a blocului, care vizează diversificarea aprovizionării cu materiale rare și alte elemente cheie din punct de vedere strategic dinspre China.
În cele din urmă, el a solicitat UE să garanteze furnizarea de „bunuri publice”, în special cheltuielile legate de schimbările climatice, apărare și integrarea rețelei energetice „fragmentate” a Europei.
În general, în ciuda faptului că a remarcat „rolul important” al sectorului public în restabilirea avantajului competitiv al blocului, Draghi a subliniat că „majoritatea lacunelor în materie de investiții vor trebui să fie acoperite de investiții private”.
În acest scop, Draghi a subliniat că aprofundarea Uniunii piețelor de capital (CMU) – un obiectiv-cheie al oficialilor UE în ultimele luni – se va dovedi „indispensabilă” pentru a mobiliza capitalul privat necesar.
Accentul pus de Draghi pe importanța investițiilor reia argumentele din februarie, când oficialii UE au fost informați că blocul va trebui să cheltuiască încă 500 de miliarde de euro pe an pentru a acoperi „deficitul de investiții” numai pentru tranziția digitală și cea ecologică – două treimi din această sumă, a spus Draghi, ar trebui să provină din sectorul privat.
Discursul lui Draghi are loc în contextul în care în ultimele luni au crescut îngrijorările legate de competitivitatea Europei, ceea ce i-a determinat pe legislatorii UE să îi încredințeze lui Draghi și lui Enrico Letta, un alt fost prim-ministru italian, sarcina de a pregăti două rapoarte la nivel înalt privind situația economică a blocului comunitar.
El a criticat, de asemenea, Statele Unite pentru că încearcă „să atragă producția internă de mare valoare în interiorul granițelor lor, inclusiv cea a firmelor europene, în timp ce utilizează protecționismul pentru a exclude concurenții”.
Masivul program american de subvenții ecologice, Legea privind reducerea inflației (IRA), semnată de președintele Joe Biden în 2022, au declanșat temeri deschise de dezindustrializare în rândul înalților funcționari europeni.
Discursul lui Draghi, care are loc cu o zi înainte ca liderii europeni să se reunească la Bruxelles pentru un summit de două zile pentru a discuta despre competitivitatea blocului, a subliniat, de asemenea, trei „pârghii comune pentru intervențiile politice” care să asigure reziliența pe termen lung a economiei europene.
El a criticat, de asemenea, Statele Unite pentru că încearcă „să atragă producția internă de mare valoare în interiorul granițelor lor, inclusiv cea a firmelor europene, în timp ce utilizează protecționismul pentru a exclude concurenții”.
Masivul program american de subvenții ecologice, Legea privind reducerea inflației (IRA), semnată de președintele Joe Biden în 2022, au declanșat temeri deschise de dezindustrializare în rândul înalților funcționari europeni.
Discursul lui Draghi, care are loc cu o zi înainte ca liderii europeni să se reunească la Bruxelles pentru un summit de două zile pentru a discuta despre competitivitatea blocului, a subliniat, de asemenea, trei „pârghii comune pentru intervențiile politice” care să asigure reziliența pe termen lung a economiei europene.
Sursa foto: European Council
