Sursa foto: Facebook
Efortul bugetar pentru compensarea facturilor la energie va fi acoperit anul acesta din dividendul suplimentar al Hidroelectrica, care este de 800 milioane lei, iar la gaze există şi sursa de finanţare din impozitul pe venitul suplimentar din dereglementarea preţului, a declarat, miercuri seara, ministrul Energiei, Virgil Popescu, citat de Agerpres.
“Efortul bugetar în anul acesta este acoperit integral numai din dividendul suplimentar al Hidroelectricii, care este de 800 milioane de lei. A fost un dividend suplimentar pentru că Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt cele două companii care nu plătesc certificate de CO2, au costuri de producţie mai mici, dar vând la preţul pieţei, care este dat de cel mai mare preţ din piaţă. Cel mai mare preţ din piaţă este la energia produsă pe bază de cărbune, pentru că acolo se mai adaugă încă 60 de euro, luna trecută au fost 55, costul certificatelor de CO2. Bani există. La gaze avem sursă de finanţare şi din impozitul pe venitul suplimentar din dereglementarea preţului la gaze naturale, unde peste 85 de lei (pe MWh n.r.) se impozitează venitul obţinut cu 80%. Oricum, şi de acolo practic s-au dublat încasările la bugetul de stat din impozitul pe venitul suplimentar”, a explicat Virgil Popescu la TVR1.
Ministrul a subliniat că nu se pune problema să nu existe bani, deoarece se adună bani la buget, dar aceştia “trebuie să ajungă la români, să compenseze creşterea de preţuri”.
“Eu am spus că este normal să lăsăm piaţa liberă, preţul să fie stabilit liber. Este o situaţie conjuncturală de piaţă în momentul de faţă. Nu cred că va fi pentru foarte multă vreme la gaze naturale acest lucru. Se adună bani la buget, dar aceştia nu trebuie lăsaţi la buget. Aceştia trebuie să se întoarcă ori într-un fond,…dar să ajungă la români, să compenseze creşterea aceasta de preţuri. Şi acelaşi lucru vrem să-l facem şi pentru IMM-uri”, a spus Virgil Popescu.
Acesta a prezentat miercuri, în şedinţa de Guvern, în primă lectură, un proiect de Ordonanţă cu o schemă de compensare pentru facturile la energie electrică şi la gaze naturale pentru consumatorii casnici.
“Pentru factura de gaze lucrurile sunt mai simple. Vorbim de o compensare procentuală, în procent fix de 25% din factura la gaze pentru clienţii care au un consum între 100 şi 1.200 de mc pe an. Între 100 şi 300 mc vorbim de o garsonieră, între 300 şi 600 vorbim de un apartament cu două camere, între 600 şi 900 de un apartament cu trei camere, între 900 şi 1.100 de un apartament sau o casă până în 100 mp, şi între 1.100 şi 1.200 de o locuinţă până în 120 mp. Practic vorbim de venituri medii. Noi am încercat să găsim o formă foarte simplă de punere în aplicare a acestei compensări, în aşa fel încât oamenii să nu fie puşi pe drumuri să-şi ia adeverinţe de venituri, să demonstreze că au un venit mediu. Am pus o egalitate între venit mediu şi consum mediu. De exemplu, pentru un apartament cu trei camere, vorbim de o compensare pe totalul perioadei de iarnă de 404 lei”, a explicat Popescu.
El a adăugat că, din datele deţinute, din total consum pe iarnă, 13,6% se consumă în noiembrie, 18,2% în decembrie, 19% în ianuarie, 16% în februarie şi 12,7% în martie, consumul din iarnă reprezentând 65% din consumul anual de gaze.
La energie electrică, a menţionat Virgil Popescu, este un alt model de compensare, fiind luat în calcul cel mai mic preţ de referinţă din piaţă, de 64 bani pe KWh, şi preţul mediu ponderat din piaţa de energie electrică, de 82 lei/MWh, diferenţa de 18 bani urmând să fie compensată de stat pentru cei cu consum între 30 KWh şi 200 KWh.
Acesta a subliniat că furnizorii, la sfârşitul perioadei de facturare, vor avea automat pe factură această compensare, vor întocmi în termen de 15 zile un borderou centralizator cu toţi clienţii pe care îi au în portofoliu şi vor da declaraţie la ANAF, iar acolo această sumă le va fi rambursată din taxele şi impozitele pe care le vor plăti la bugetul de stat.
“Ne-am propus să o adoptăm (OUG nr) la începutul lunii octombrie, să fie şi acest termen de implementare, ca să putem la 1 noiembrie să fie funcţională. Nu este foarte greu de implementat”, a punctat ministrul, menţionând că în cazul energiei vor beneficia de această măsură 5,2 milioane de gospodării (60% din numărul total de gospodării), respectiv 13 milioane de români, iar la gaze 2,3 milioane de gospodării, dintr-un total de 3,6 milioane racordate la gaze, respectiv 5,8 milioane de români.