exploatare miniera-litiu-carbon-lignit-carbune-mina-cobalt-grafit-grafena-minerale rare-metale critice
România a înregistrat un pas important pentru exploatarea grafitului de la Baia de Fier: a obținut licența, a declarat ministrul Economiei Radu Miruță, joi seara, la Antena 3. Urmează finanțarea, a spus el, care a dat asigurări că este în căutarea celei mai bune oferte pentru România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Țara noastră are tehnologia necesară pentru a exploata grafitul și oameni cu expertiză, însă nu avem tehnologia pentru a-l transforma în grafen prin exfoliere.
Însă, ministrul a spus că vom obține și această tehnologie, deoarece grafitul din țara noastră are cel mai înalt grad de puritate din toată Europa.
Ministrul Economiei a spus că România poate exploata grafitul din mina de la Baia de Fier din județul Gorj. Aici se află cel mai mare și pur zăcământ de grafit din Europa. Mina este în prezent în ruină și a fost închisă timp de mai mulți ani. Pe vremuri, din cele două cariere erau extrase anual 40 de mii de tone de minereu.
„Cu siguranță, da. Avem un avantaj major prin faptul că pentru a face aceste lucruri nu-i neapărat nevoie de ceva ce România încă n-are, autostrăzi, spitale, infrastructură grea. Ai un zăcământ, un mineral pe care toată lumea asta îl caută înnebunită și nu-l caută afaceri mici, ci un subiect care după părerea mea va fi de cea mai mare importanță de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.
Cea mai mare luptă va fi pe controlul inteligenței artificiale. Și limita inteligenței artificiale nu sunt companiile mari, nu sunt mulți bani, ci este resursa minerală, pentru că se face din ceva. Acel ceva este foarte rar. Acel ceva este în România într-un singur loc, grafitul de la Baia de Fier. În Europa (se găsește n.red) în puține locuri și mai slab calitativ.”, a explicat ministrul Economiei la Antena 3 CNN.
Ministrul Economiei s-a ferit să spună exact cât ar valora zăcământul de la Baia de Fier.
„Zăcământul în sine are o valoare care crește de la o zi la alta, valoarea lui e prin prelucrare. Despre costurile de prelucrare, faptul că nu avem tehnologia de extrage grafenul nu pot să fac un calcul. Însă dacă în lume e puțin, din acel puțin e cel mai pur, iar grafitul în sine e valoros, al nostru e cel mai valoros”, a conchis ministrul Radu Miruță.
Din grafit se obţine grafenul, folosit în prezent la construcţia de panouri solare şi baterii, dar care este și o resursă importantă pentru dezvoltarea Inteligenței Artificiale (AI): grafenul are o conductivitate electrică mult mai mare decât siliciul; poate fi folosit pentru a crea tranzistori mai mici, mai rapizi și mai eficienți decât cei din siliciu, ceea ce ar accelera semnificativ rețelele neuronale și modelele AI.
Societatea Națională a Sării Salrom a anunțat recent că prelungește licența de concesiune pentru o exploatare de grafit din zona Ungurelașu – Polovragi, un proiect strategic de importanță europeană în domeniul bateriilor, pentru care compania cere fonduri europene de aproape 200 milioane de euro.
„Prelungirea Licenței de exploatare a șisturilor grafitoase va permite Salrom dezvoltarea oportunităților de afaceri legate de valorificarea maximă a potențialului economic oferit de către această substanță minerală utilă, având în vedere că Salrom are un proiect aprobat, inclus în lista celor 47 de proiecte declarate de nivel strategic de către Comisia Europeană privitoarea la exploatarea și valorificarea materiilor prime critice”, transmite compania.
Proiectul implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii, incluzând dezvoltarea de infrastructură necesară pentru extracție, precum și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei. Suma solicitată este de 198.306.135 euro.
Salrom va intra, astfel, pe lista marilor producători europeni de materii prime critice, pe o piață aflată într-o continuă expansiune și cu un potențial deosebit de dezvoltare.
Grafenul, care se obține prin exfolierea grafitului, este considerat mineralul minune, ridicând barierele tehnologice în cele mai moderne și importante industrii: microelectronică, energetică, aerospațială.
În anii 2000, la Baia de Fier se exploatau 40.000 de tone de grafit anual. Acum, liderul exploatării de grafit în Europa este Norvegia, care procesează 10.000 de tone de grafit anual. Deci, de patru ori mai mult se poate face în România. În plus, grafitul românesc are o calitate fantastică, având o puritate de 98%.
Și din postura de parlamentar, Radu Miruță a militat constant pentru reînceperea exploatării grafitului de la Baia de Fier, fie prin proiecte de lege, fie prin amendamente depuse la legile bugetului de stat.
Trei proiecte românești pentru resurse critice
Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă de 47 de proiecte strategice pentru a stimula capacitățile interne de materii prime strategice, care, la rândul lor, ar urma să consolideze lanțul valoric european al materiilor prime și vor diversifica sursele de aprovizionare. Acestea vor fi amplasate în 13 state.
România figurează pe listă cu trei proiecte, care aparțin următoarelor firme: Euro Sun Mining – cupru (proprietarul proiectului minier de la Rovina), Societatea Națională a Sării – grafit și Verde Magnesium (magneziu), România fiind singura țară în care se va exploata această din urmă resursă.
