Sursa foto: Pixabay
„Cel mai mare zăcământ cunoscut” de pământuri rare din Europa, care ar avea peste un milion de tone de metale, a fost descoperit recent în Laponia suedeză. O veste bună pentru Uniunea Europeană care, cu tranziţia verde, are o nevoie tot mai mare de metale strategice aflate în pământurile rare. Această descoperire ar putea ajuta Europa să se elibereze de depedenţa de China, arată o analiză France 24, potrivit Rador.
Momentul nu putea fi mai bun. Anunţul a fost făcut joi, 12 ianuarie, în timpul vizitei la Kiruna, în Suedia, a membrilor Comisiei Europene şi a preşedintei acesteia, Ursula von der Leyen, adunaţi la un seminar care marca începutul preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene. Un zăcământ estimat a un milion de tone de pământuri rare a fost identificat chiar în regiunea Kiruna, în Marele Nord suedez.
„E vorba de cel mai mare zăcământ cunoscut de elemente de pamânturi rare în partea noastră de lume”, s-a bucurat joi Jan Moström, PDG al grupului minier suedez LKAB care a făcut descoperirea, adăugând că viitoarea mină „ar putea deveni un elememnt de bază important pentru producţia de materii prime critice absolut cruciale pentru tranziţia verde”.
Descoperirea acestei mine ar putea fi într-adevăr o şansă pentru Europa, care caută să-şi reducă dependenţa în aprovizonările externe în special în ce priveşte metalele din pământuri rare. Acestea sunt strategice în mai multe domenii ale industriei (metalurgie, noi tehnologii, armament) şi în special în industria „verde”. Samariul serveşte, de exemplu, la fabricarea magneţilor permanenţi ai bateriilor vehiculelor electrice. Neodimul este utilizat pentru a produce magneţi permanenţi pentru eoliene offshore.
Potrivuit PDG al grupului minier LKAB, descoperirea făcută la Kiruna va avea un „impact considerabil” în reducerea dependenţei de China şi va putea permite să se fabrice o „parte semnificaivă” din magneţii folosiţi în motoarele maşinilor electrice produse în Europa până în anul 2035.
Nu va începe exploatarea înainte de circa zece ani
Tehnic, pământurile rare nu sunt atât de rare. Ele sunt „prezente peste tot, dar în cantitate foarte mică”, explică Yves Jégourel, profesor titular al catedrei de Economia materiilor prime la Conservatorul de arte şi meserii (Cnam). Pământurile rare sunt de fapt mai curând răspândite pe planetă. US Geological Survey evaluează la circa 10 de milioane de tone rezervele mondiale. Mai mult de o treime, 44 de milioane de tone, se găsesc în China, 22 de milioane de tone în Vietnam, 21 de milioane în Brazilia, 12 milioane în Rusia şi 7 milioane în India.
„Nu este complet o descoperire, deoarece se ştia deja că există pământ rar în acest loc”, precizează Émilie Janots, conferenţiar la Institutul de ştiinţe ale Terei (ISTerre), specialistă în minerale de pămâturi rare. „Zăcământul de pământuri rare de la Kiruna a fost găsit în proximitatea unui zacământ de fier deja exploatat, unde peste 950 de milioane de tone de minereu şi oxid de fier au fost deja extrase. Este unul din cele mai mari zăcăminte europene de fier”, explică cercetătoarea.
„Ce este valoros la Kiruna este faptul că compania care a găsit zăcămâtul are o expertiză şi infrastructuri deja prezente şi că potenţial vor putea exploata diferite tipuri de metale”, subliniază Émilie Janots.
„Acest zăcămât este ideal o veste foarte bună”, spune Yves Jégourel. Dar, după părerea lui, trebuie să rămânem prudenţi. „Se vorbeşte de un milion de tone, dar ar trebui să vedem exact ce se află în zăcământ şi să determinăm amploarea rezervelor, anume ce fracţiune din resursele minerale – milionul de tone – este exploatabilă la preţurile pieţei”, punctează el. „Un minereu are un anumit conţinut de metal – aici pământuri rare – şi asta se numeşte conţinut. În funcţie de conţinut, zăcământul este mai mult sau mai puţin rentabil. Cu cât conţinutul de metale valorizabile este mai ridicat, cu atât este mai interesant de exploatat acest minereu”, detaliază expertul.
„Un drum lung” rămâne de parcurs înaintea începerii unei exploatări a zăcământului, potrivit lui Jan Moström, PDG al grupului LKAB. Pornirea efectivă a minei va depinde de cererea constructorilor de automobile şi de timpul de obţinere a autorizaţiilor necesare, care, din experienţa sa, necesită „între 10 şi 15 ani”. „Între descoperirea unui zăcământ şi începerea exploararii, e nevoie de timp”, explică Yves Jégourel. Ce va permite să se determine cu precizie toate mizele tehnice, economice, dar şi de mediu şi sociale asociate acestui proiect.
Cvasi-monopolul Chinei
Între divergenţe comerciale şi geopolitice, tensiunile dintre China şi Occident sunt numeroase. Bruxellesul şi Washingtonul simt urgenţa diversificării aprovizionării lor, în special cu aceste materii prime sensibile. Şi descoperirea unei surse imense de pământuri rare cu metale indispensabile economiei de mâine poate ajuta Europa să câştige în suveranitate minieră. Căci 98% din pământurile rare utilizate în UE provin în prezent din China, care are un cvasi-monopol în sector din 1995.
„Trebuie să evităm să ne găsim din nou într-o situaţie de dependenţă, ca pentru petrol şi gaz”, declarase preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său despre starea Uniunii în luna septembrie.
Cu atât mai mult cu cât nevoile europenilor vor continua a să crească. Pentru a realiza tranziţia energetică şi a realiza obiectivele luptei contra încălzirii climatice, Uniunea Europeană va trebui să importe cantităţi uriaşe de metale. Ursula von der Leyen estima în septembrie că nevoile UE de pământuri rare vor „creşte de cinci ori până în 2030”.
Într-un raport de peste 100 de pagini comandat de asociaţia europeană a producătorilor de metale Eurométaux, cercetătorii universităţii din Leuven detaliază provocările Europei pentru securitzarea aprovizionărilor cu metale strategice şi calculează că va fi nevoie de o cantitate de până la de 26 de ori mai mult de pământuri rare decât astăzi pentru a ajunge la neutralitatea de carbon în 2050.
„Dacă ai o ofertă europeană puternică şi o cerere europeană mare de pămânmturi rare”, piaţa europeană s-ar putea stabiliza, analizează Yves Jégourel. Dar atenţie la ponderea Chinei în această industrie, avertizeaza el: „China este extrem de prezentă în multe aspecte ale tranziţiei energetice şi are o reală putere pe piaţă”. China a creat de altfel, în decembrie 2021, un gigant al pămâmturilor rare, un conglomerat botezat „China Rare Earth Group”, pentru a putea reevalua preţurile materialelor şi a stabiliza producţia, chiar a o creşte. „Întreprinderile chineze sunt solide şi au costuri de producţie mai mici. Ele pot influenţa preţurile de pe piaţă. Mâine, China poate decide să facă sa scadă preţul pieţei pentru a descuraja pe alţii să exploateze şi ca să-şi păstreze monopolul”, estimează expertul.
Industrie poluantă
În plus, deschiderea zacământului de la Kiruna, în Suedia, s-ar putea confrunta cu aceleaşi probleme sociale şi de mediu ca şi alte locuri din Europa. De exemplu, în Spania, unde rezervele de pămâturi rare sunt evaluate – potrivit Institutului geologic şi minier naţional – la 70.000 de tone, adică al treilea potenţial de pe continent, după Norvegia şi Suedia. Principalele două proiecte miniere de exploatare a pământurilor rare în ţară nu s-au realizat niciodată. Autorizaţia de exploatare a amplasamentului principal, „Matamulas”, a fost refuzată de Regiune din cauza impactului său de mediu.
Deoarece exploatarea pămâturilor rare este o industrie deosebit de poluantă. Extragerea, tratarea şi separarea pământurilor rare sunt mari consumatoare de energie, apă şi produse chimice.
Dar în opinia cercetătoarei Émilie Janots, „Suedia este o ţară cu norme de mediu bine stabilite”. Şi cei 10 – 15 ani cât va trebui aşteptat înaintea începerii exploatării minei de pământuri rare de la Kiruba vor servi la „verificarea faptului că protocoalele legislative, administrative şi de mediu vor fi respectate cum se cuvine”.