34.500 de locuri de muncă vacante în trimestrul II în România. Un sfert sunt în industrie

În trimestrul II 2024, numărul locurilor de muncă vacante la nivel național a fost 34.500, în scădere cu 500 față de trimestrul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică. Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul II a fost 0,67%, în scădere cu 0,02 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2023, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 4900, iar rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,10 puncte procentuale. Aproape 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au concentrat în industria prelucrătoare.

Rata și numărul locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționale

În trimestrul II 2024, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,54%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,41%), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (1,24%). Aproape 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au concentrat în industria prelucrătoare (8,2 mii locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,75%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Sectorul bugetar a însumat circa 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 3,3 mii locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 3,2 mii locuri vacante în sănătate și asistență socială, iar 0,9 mii locuri vacante în învățământ. La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0,17%), învățământ (0,23%), respectiv alte activităţi de servicii (0,28%). Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare, industria extractivă, respectiv în alte activităţi de servicii (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Trimestrul II 2024 comparativ cu perioadele precedente

Prin comparație cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante au fost în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,29 puncte procentuale, respectiv -0,3 mii locuri vacante), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (-0,27 puncte procentuale, respectiv -0,2 mii locuri vacante). La polul opus, în ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri s-au observat în administraţia publică (+0,11 puncte procentuale), agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,06 puncte procentuale), respectiv sănătate şi asistenţă socială și activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,05 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative creşteri s-au regăsit în administraţia publică (+0,3 mii locuri vacante), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,2 mii locuri vacante). Față de același trimestru al anului anterior, cele mai importante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în intermedieri financiare şi asigurări (-0,36 puncte procentuale), urmate de tranzacţii imobiliare şi activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-0,35 puncte procentuale pentru fiecare în parte). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în industria prelucrătoare (-2,5 mii locuri vacante), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-1,1 mii locuri vacante).

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai semnificative creşteri în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,43 puncte procentuale), construcţii (+0,14 puncte procentuale), respectiv în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,11 puncte procentuale). Cât priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari creşteri s-au regăsit în construcţii (+0,7 mii locuri vacante), sănătate şi asistenţă socială (+0,4 mii locuri vacante) și în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,3 mii locuri vacante).

Rata și numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații

În trimestrul II 2024, cele mai mari valori atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,80%, respectiv 9,5 mii locuri vacante), respectiv de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (0,78%, respectiv 5,1 mii locuri vacante). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (0,26%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) și de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,41%, respectiv 1,5 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele ma relevante scăderi în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (-0,07 puncte procentuale), respectiv de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 şi funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (-0,03 puncte procentuale pentru fiecare în parte). Relativ la numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut diminuări mai semnificative în rȃndul ocupaţiilor de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8, respectiv de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (-0,2 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

La polul opus, numărul locurilor de muncă vacante a crescut doar în rȃndul ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9 (+0,1 mii locuri vacante), iar rata locurilor de muncă vacante a înregistrat aceeaşi valoare ca în trimestrul precedent. Față de același trimestru al anului anterior, cu excepţia ocupaţiilor de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,01 puncte procentuale, respectiv +0,1 mii locuri vacante), cei doi indicatori au înregistrat exclusiv scăderi.