Cum va evolua consumul de produse țărănești în 2023. Alimentele vor fi mai accesibile pe măsură ce se va îmbunătăți lanțul logistic dintre sat și oraș și se va pune mai mult accent pe produsele organice, pe bază de plante

Produsele țărănești vor fi din ce în ce mai accesibile pe măsură ce se va îmbunătăți lanțul logistic dintre sat și oraș, însă deocamdată se investește unidirecțional în logistica alimentară, mai precis se construiesc supermarketuri la sate și trendul pare să fie de a copleși populația rurală cu produse industrializate, este de părere Florian Mateiță, fondator Obor21.ro, prima cooperativă țărănească digitalizată.

Antreprenorul spune că pe viitor din ce în ce mai mulți comercianți care vând produse țărănești ar trebui să respecte normele sanitar veterinare, să fie ținute în condiții bune și să fie fiscalizate. „Aici este mult de lucru, dar cred că abordarea pozitivă, motivantă din punctul de vedere al gospodarilor, cea în care formăm piața de desfacere și logistica necesară livrării de produse alimentare proaspete simultan cu implementarea regulilor de producție, ambalare și documentare, este cea câștigătoare. Și sunt convins că se va forma în scurt timp o masă critică de producători individuali care vor fi capabili să respecte cerințele secolului XXI și pentru produsele țărănești”.

Reprezentantul Sezamo spune că în 2023 se va pune accent mai mult pe produsele organice, produsele pe baza de plante, cele care au nume tradiționale sau regionale cunoscute și și-au construit deja un brand prin calitatea pe care o oferă. „De asemenea, cred că va vor avea succes și produsele pentru care se oferă o atenție deosebită la ambalare – ma refer aici la împachetări mai tradiționale și din material reciclabil”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Pe de altă parte, fondatorul Obor21 consideră că se va putea observa o scădere a consumului în 2023 prin diminuarea cantităților consumate efectiv de către clienți, precum și o scădere a consumului de produse fiscalizate, este de părere Florian Mateiță.

„Vorbim de o scădere a consumului de produse fiscalizate, iar cei care produc pentru autoconsum vor fi apelați de către o parte dintre consumatorii urbani și, astfel, un procent din consum va trece în zona umbrită, nevăzută prin ochelarii indicatorilor, a achizițiilor pe cash, direct de la producători”, a declarat Florian Mateiță.

Deși ar putea exista o scădere a consumului de produse țărănești, acesta consideră că există și va exista mereu piață pentru astfel de produse având în vedere că sunt ceva mai sănătoase față de cele industrializate, cu un termen de valabilitate foarte îndelungat.

„Prețurile sunt în general puțin mai ridicate pentru produsele tradiționale decât pentru produsele convenționale, deoarece cele țărănești conțin ingrediente din propriile producții sau din surse bine cunoscute și consacrate. Pentru că sunt considerate mai gustoase și mai sănătoase, consumatorii sunt gata să plătească mai mult decât pentru un produs industrial”, spune Michael Kaiser.

Consecința loturilor mici în producție și logistică, în condițiile actuale de organizare a activităților în domeniul alimentar, ridică prețul la consumator cu aproximativ 30% peste prețul produselor industrializate achiziționate cu bon, fiscalizate, spune fondatorul Obor21. 

Cum se împacă cererea cu oferta: ce caută românii v.s. ce oferte au producătorii

Florian Mateiță spune că zona rurală este într-o permanentă criză de supraproducție, au mai multe produse decât le sunt necesare. Gospodăriile care lucrează pământul și cresc animale și păsări pentru autoconsum au hrană în exces. „Pentru ei un an bun este o pacoste pentru că excedentul este dificil de valorificat, prețul este ridicol, astfel că sunt nevoiți să muncească pentru a-l conserva, vinde și, de multe ori, a se debarasa”.

„Românii caută produsele țărănești. Viziunea mea este că trebuie să le facem accesibile oricui construind lanțul logistic care să permită acest lucru. Să poți primi de oriunde din țară, în maxim 24 de ore, un colet de produse alimentare proaspete, din gospodării țărănești înrolate într-un sistem de verificare sanitar veterinară a originii, creșterii și producției”, a declarat fondatorul Obor21.