Foto: David Izquierdo/ Dreamstime.com
Produsele țărănești vor fi din ce în ce mai accesibile pe măsură ce se va îmbunătăți lanțul logistic dintre sat și oraș, însă deocamdată se investește unidirecțional în logistica alimentară, mai precis se construiesc supermarketuri la sate și trendul pare să fie de a copleși populația rurală cu produse industrializate, este de părere Florian Mateiță, fondator Obor21.ro, prima cooperativă țărănească digitalizată.
Antreprenorul spune că pe viitor din ce în ce mai mulți comercianți care vând produse țărănești ar trebui să respecte normele sanitar veterinare, să fie ținute în condiții bune și să fie fiscalizate. „Aici este mult de lucru, dar cred că abordarea pozitivă, motivantă din punctul de vedere al gospodarilor, cea în care formăm piața de desfacere și logistica necesară livrării de produse alimentare proaspete simultan cu implementarea regulilor de producție, ambalare și documentare, este cea câștigătoare. Și sunt convins că se va forma în scurt timp o masă critică de producători individuali care vor fi capabili să respecte cerințele secolului XXI și pentru produsele țărănești”.
Reprezentantul Sezamo spune că în 2023 se va pune accent mai mult pe produsele organice, produsele pe baza de plante, cele care au nume tradiționale sau regionale cunoscute și și-au construit deja un brand prin calitatea pe care o oferă. „De asemenea, cred că va vor avea succes și produsele pentru care se oferă o atenție deosebită la ambalare – ma refer aici la împachetări mai tradiționale și din material reciclabil”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pe de altă parte, fondatorul Obor21 consideră că se va putea observa o scădere a consumului în 2023 prin diminuarea cantităților consumate efectiv de către clienți, precum și o scădere a consumului de produse fiscalizate, este de părere Florian Mateiță.
„Vorbim de o scădere a consumului de produse fiscalizate, iar cei care produc pentru autoconsum vor fi apelați de către o parte dintre consumatorii urbani și, astfel, un procent din consum va trece în zona umbrită, nevăzută prin ochelarii indicatorilor, a achizițiilor pe cash, direct de la producători”, a declarat Florian Mateiță.
Deși ar putea exista o scădere a consumului de produse țărănești, acesta consideră că există și va exista mereu piață pentru astfel de produse având în vedere că sunt ceva mai sănătoase față de cele industrializate, cu un termen de valabilitate foarte îndelungat.
„Prețurile sunt în general puțin mai ridicate pentru produsele tradiționale decât pentru produsele convenționale, deoarece cele țărănești conțin ingrediente din propriile producții sau din surse bine cunoscute și consacrate. Pentru că sunt considerate mai gustoase și mai sănătoase, consumatorii sunt gata să plătească mai mult decât pentru un produs industrial”, spune Michael Kaiser.
Consecința loturilor mici în producție și logistică, în condițiile actuale de organizare a activităților în domeniul alimentar, ridică prețul la consumator cu aproximativ 30% peste prețul produselor industrializate achiziționate cu bon, fiscalizate, spune fondatorul Obor21.
Cum se împacă cererea cu oferta: ce caută românii v.s. ce oferte au producătorii
Florian Mateiță spune că zona rurală este într-o permanentă criză de supraproducție, au mai multe produse decât le sunt necesare. Gospodăriile care lucrează pământul și cresc animale și păsări pentru autoconsum au hrană în exces. „Pentru ei un an bun este o pacoste pentru că excedentul este dificil de valorificat, prețul este ridicol, astfel că sunt nevoiți să muncească pentru a-l conserva, vinde și, de multe ori, a se debarasa”.
„Românii caută produsele țărănești. Viziunea mea este că trebuie să le facem accesibile oricui construind lanțul logistic care să permită acest lucru. Să poți primi de oriunde din țară, în maxim 24 de ore, un colet de produse alimentare proaspete, din gospodării țărănești înrolate într-un sistem de verificare sanitar veterinară a originii, creșterii și producției”, a declarat fondatorul Obor21.