Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri să poată fi acordate ajutoare de stat pentru a sprijini tranziţia industriei europene către energia verde, în condiţiile în care economiile americană şi chineză primesc subvenţii consistente, dar deocamdată UE nu va aloca noi fonduri pentru aceasta, relatează agenția AFP, citată de News.ro.
Propunerile preşedintei Comisiei Europene vor fi discutate la summitul UE ce va avea loc la 9-10 februarie la Bruxelles, iar deciziile sunt de aşteptat să fie luate în martie.
În afară de subvenţii, propunerile CE pentru trecerea către o economie prietenoasă cu mediul se referă în principal la redistribuiri de resurse existente, practic o “reîmpachetare” a unor măsuri, ceea ce este de natură să genereze critici.
“Deocamdată, trebuie să lucrăm cu ceea ce avem deja” şi să canalizăm aceşti bani către tehnologiile curate, a declarat Ursula von der Leyen. Totuşi, ea a lăsat deschisă posibilitatea de a fi înfiinţat un fond suveran european, care va fi propus înainte de vară şi care ar permite “pe termen mediu” să se investească în cercetare sau în capitalul unor companii strategice.
Planul Comisiei prevede o mai mare flexibilitate pentru statele membre în ceea ce priveşte acordarea de ajutoare firmelor implicate în domeniul energiilor regenerabile (solare, eoliene etc.) şi al decarbonizării industriei (hidrogen, electrificare, eficienţă energetică etc.). Anumite investiţii în instalaţii noi ar putea fi sprijinite prin “avantaje fiscale”.
Bruxelles-ul are în vedere o nouă legislaţie ce va permite stabilirea de obiective de producţie în sectoare-cheie pentru suveranitatea europeană, sprijinirea proiectelor care implică mai multe ţări europene, precum şi accelerarea şi simplificarea autorizaţiilor şi a finanţărilor.
Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a salutat “propunerile ferme”, care sunt în concordanţă cu ceea ce vrea şi Parisul. Omologul său german a salutat, la rândul său, “o propunere foarte bună”.
Cei doi lideri vor merge la Washington pe 7 februarie pentru a negocia ajustări la planul de sprijin protecţionist, în valoare de 370 de miliarde de dolari, decis de administraţia americană în vara anului trecut. Planul american pune presiune asupra industriei europene, care suferă de ani de zile din cauza practicilor neloiale ale Chinei şi se confruntă cu o creştere a facturilor la energie după ce a pierdut accesul la gazul rusesc ieftin din cauza războiului din Ucraina.
Pachetul de măsuri al Ursulei von der Leyen este o încercare de a răspunde la aceste provocări, deşi este controversat în rândul celor 27 de state membre şi în cadrul Comisiei înseşi.
“Cămaşa de forţă” a subvenţiilor naţionale a fost deja slăbită la începutul pandemiei, în 2020. Deschiderea şi mai mare către subvenţii riscă să avantajeze marile ţări bogate, în special Germania şi Franţa, care ar putea favoriza excesiv companiile lor în detrimentul concurenţilor lor din UE.
“Orice măsură pe care o luăm trebuie să păstreze integritatea pieţei unice”, a subliniat comisarul pentru concurenţă, Margrethe Vestager, precizând că relaxările ar urma să fie “temporare” şi “ţintite”.
CONTROVERSE
Pentru a atenua riscul de fragmentare a pieţei interne, unele ţări, în frunte cu Franţa şi Italia, solicită noi finanţări comune, cum ar fi fondul suveran. “Dacă aveţi ajutor de stat, acesta trebuie să meargă mână în mână cu finanţarea la nivelul UE”, a recunoscut preşedinta von der Leyen.
Această idee este respinsă însă de mai multe ţări, precum Germania, Olanda şi Suedia, care sunt ostile oricărei creşteri a contribuţiei lor la bugetul UE. “Poţi face politică economică fără să cheltuieşti bani”, a declarat săptămâna aceasta ministrul german de finanţe, Christian Lindner.
Comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, estimează că UE ar putea avea nevoie de mobilizarea a 350-400 de miliarde de euro pentru a ajuta la înfiinţarea de fabrici cu tehnologii curate în Europa (baterii, panouri solare etc.). În comparaţie cu resursele disponibile în prezent, ar putea exista un decalaj de 100 de miliarde de euro, ceea ce arată, în opinia sa, că e nevoie să se gândească o nouă finanţare comună, cum ar fi fondul suveran.
Pe termen scurt, Comisia mizează pe mobilizarea fondurilor existente, în special în cadrul planului european pentru relansare, în valoare de 800 de miliarde de euro (NextGenerationEU), cu posibile redistribuiri, pentru a creşte ponderea alocată în prezent tranziţiei ecologice (250 de miliarde de euro).
“Propunerea Comisiei este nimic mai mult decât vin vechi în sticle noi”, a comentat Markus Ferber, eurodeputat conservator german.
“Planul Comisiei este necesar, dar nu suficient”, a declarat şi eurodeputata franceză Valérie Hayer (grupul Renew). “A ne mulţumi cu o reciclare bugetară nu ne va permite să obţinem o suveranitate reală”, a punctat ea.