Fermierii au un deficit de cash de 500 milioane de euro pentru că nu au vândut stocurile de cereale anul trecut. Producțiile din 2023 ar putea fi mai mici

Fermierii care au fost afectați de scăderea prețurilor la cereale au decis să nu își mai vândă produsele recoltate, limitându-și lichiditățile, fapt ce ar putea duce la producții mai mici în sezonul de recoltate 2023, atrage atenția Florin Radu, directorul general al Agroland Agribusiness, companie antreprenorială românească, parte a grupului Agroland, specializată în vânzarea de inputuri pentru agricultură.

Economedia a scris anterior aici despre problemele cu care s-au confruntat fermierii în 2022: pe de-o parte au avut costuri mai mari din cauza secetei și au avut concurență din cauza recoltei ucrainene care a rămas blocată aici, iar fermierii își acopereau cu greu costurile de producție.

„Domeniul agriculturii din România are nevoie de finanțare și se confruntă cu un deficit de cash de aproximativ 500 milioane de euro, față de 2021 din cauza stocurilor de cereale nevândute. Ultimul trimestru al anului 2022 a venit cu multe provocări pentru zona de agribusiness și a trebuit să ne confruntăm și să gestionăm situații unice, de care nu ne-am mai lovit până în prezent. Cu toate acestea, experiența echipei ne-a ajutat sa păstram relațiile cu partenerii noștri, atat furnizori, cât și fermieri, și chiar să începem dezvoltarea de parteneriate pe care le anticipăm a fi profitabile și de lungă durată”,  a adăugat Florin Radu, director general al Agroland Agribusiness.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În prezent, domeniul agriculturii din România este puternic afectat de războiul din Ucraina, care a cauzat anul trecut scăderea prețurilor la cereale. În acest context, există o situație fără precedent în ultimii zeci de ani și anume, existența unor stocuri uriașe de cereale, pe care fermierii au refuzat să le comercializeze.

Totodată, pe fondul oscilației valutare din trimestrul patru al anului 2022, precum și al fluctuației prețurilor la fertilizanți, care au crescut în trimestrul trei din 2022, dar au scăzut semnificativ în cel de-al patrulea trimestru, fermierii au decis să nu vândă produsele recoltate, limitându-și lichiditățile. Astfel, în condițiile în care culturile de toamnă nu au fost fertilizate la același nivel ca în anii trecuți, crește probabilitatea de a avea producții mai mici în sezonul de recoltat 2023. 

Agroland Agribusiness a raportat venituri din exploatare de 63,5 milioane de lei în 2022, o creștere cu 97% față de 2021, EBITDA de 4 milioane de lei, o apreciere cu 47% și un profit net de 2,3 milioane de lei, o majorare cu 3% comparativ cu 2021.

„La nivel de clienți, am înregistrat o creștere cu 35% a numărului acestora, până la 475. În ceea ce privește cifra de afaceri, cea mai mare creștere a fost înregistrată la fertilizanți, o majorare cu 72% comparativ cu 2021, urmată de activitatea de trading de cereale, care a generat venituri de 16,4 milioane de lei, o creștere de 50 de ori. A treia cea mai mare contribuție la venituri a fost adusă de pesticide, 14,6 milioane de lei, o creștere de 12%, urmată de vânzarea de semințe, cu 9,4 milioane de lei, o apreciere cu 35%”, a declarat Florin Radu.