ANALIZĂ Fermierii români au fost afectați în 2022 pe două laturi: Au avut costuri mai mari din cauza secetei și au avut concurență din cauza recoltei ucrainene care a rămas blocată aici / APPR: Fermierii își acoperă cu greu costurile de producție

Costurile de producție pentru fermierii din România au fost mult mai ridicate în 2022 în contextul creșterii prețurilor atât la fertilizanți cât și la celelalte tipuri de inputuri agricole. Cantitățile de porumb și grâu care au intrat în România din Ucraina au determinat blocaje logistice care au pus presiune pe costul de transport și depozitare la fermierii din țara noastră. Seceta și limitările în ceea ce privește suprafața irigată totală au contribuit la creșterea presiunii pe fermierii cultivatori de cereale și oleaginoase din Romania în 2022, este de părere Alina Crețu, director executiv Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Aceasta spune că, din păcate, o parte din producția de cereale a Ucrainei nu a reușit să ajungă în țările care au mare deficit și au rămas în Romania, parțial prin culoarele de tranzit. Aceste cantități au dus la perturbarea pieței și au contribuit la dezechilibre majore într-un an agricol care a fost oricum unul extrem de greu.

„Ucraina este primul exportator de ulei de floarea soarelui, al 2-lea exportator de rapiță, al treilea exportator de nuci și miere, al 4-lea exportator de porumb, orz și sorg, al 5-lea exportator de grâu – la nivel mondial. Egiptul importă 23% din grâu din Ucraina și 61% din Rusia, Tunisia peste 40% și Liban 51%. Europa trebuie, în acest context al războiului, să producă mai mult pentru a se evita o criză alimentară globală. Țara are 42 de milioane de ha de suprafață agricolă, din care aproximativ 35 de milioane de teren arabil, adica o treime din suprafața cultivabilă a UE! Peste 5,5 milioane hectare se cultivă anual cu porumb in Ucraina, iar în 2022 s-au cultivat doar 3,8 milioane hectare din cauza războiului. Producția obținută anual este aproximativ 40 milioane tone cu estimări în scădere la 30-32 milioane pentru 2023. Din păcate o parte din producția de cereale a Ucrainei nu a reușit să ajungă în țările care au mare deficit și au rămas în Romania, parțial prin culoarele de tranzit. Aceste cantități au dus la perturbarea pieței și au contribuit la dezechilibre majore într-un an agricol care a fost oricum unul extrem de greu”, a declarat Alina Crețu.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Chiar dacă prețurile de vânzare în portul Constanța la produsele agricole au crescut în 2022 (400 euro la grâu ți 330 la porumb în luna iunie), în prezent suntem la valori care care acoperă cu greu costurile de producție pentru fermieri (grâu ~280 eur/tona; porumb ~270 eur/tona), potrivit datelor asociației APPR.

Prețul porumbului din portul Constanța a fluctuat în 2022, o dată cu începerea războiului din Ucraina. Am realizat o comparație de prețuri de la începutul anului 2022, perioada în care a izbucnit războiul, principalele mari creșteri pe parcursul lui 2022 și finalul anului, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană.

Prețuri porumb 2022 

• 13.01.2022 – 233 euro pe tonă
• 24.2.2022- 252 de euro pe tonă
• 14.04.2022- 366 de euro pe tonă
• 26.05.2022- 366 de euro pe tonă
• 14.07.2022 – 395 de euro pe tonă
• 15.12.2022- 288 de euro pe tonă

Preț porumb 2021 

• 14.1.2021 – 177 euro pe tonă
• 25.2.2021 – 187 de euro pe tonă
• 1.04.2021 – 229 euro pe tonă
• 6.05.2021 – 243 euro pe tonă
• 22.07.2021 – 256 euro pe tonă
• 30.12.2021 – 216 euro pe tonă

Romania a exportat cu mai puțin de 40% porumb în perioada iulie-septembrie 2022, iar importul de porumb din Ucraina a crescut cu 130% in perioada iulie- septembrie 2022, potrivit datelor de la Comisia Europeană.

Seceta din acest an a afectat 1,27 de mi­lioane de hectare, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cea mai afectată cultură fiind porumbul (580.000 de hectare), floarea-soarelui (300.000 de hectare) şi cea de grâu (190.000 de hectare).

Drept urmare, potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat pentru Agerpres Petre Daea la începutul lunii decembrie.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Potrivit estimărilor specialiștilor, recolta de porumb din acest an ar urma să ajungă la 8 milioane de tone. 

România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

Directorul executiv APPR spune că, din păcate, nu este foarte optimistă pentru anul agricol viitor, pe de-o parte din cauza condițiilor agrotehnice (seceta în toamna 2022), dar si politico-economice (instabilitate în zonă, creșteri costuri de producție, restricții noi impuse începând cu ianuarie 2023 prin Planul National Strategic).