- Anul trecut au fost inaugurate doar Centurile de la Bacău şi Rădăuţi
- Centurile de la Mihăileşti şi Tecuci, proiecte de un deceniu
Doar trei şosele de centură ar putea fi inaugurate până la sfârşitul anului 2021, adică un total de 30 de kilometri de drum nou, după cum arată datele publice.
Este vorba despre varianta de ocolire a municipiului Satu-Mare, cu o lungime de 19 kilometri, din care 12 kilometri la profil de drum 2×2. Urmează drumul de legătură între DN 5 şi Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse, cu o lungime de 7 kilometri, de asemenea la profil de 4 benzi, care va prelua traficul spre şi dinspre cea mai aglomerată vamă cu Bulgaria. Nu în ultimul rând, vorbim despre un „ciot” de centură la Mihăileşti pe DN 6 Bucureşti-Alexandria, o şosea simplă de doar trei kilometri pe care Compania de Drumuri o promite de un deceniu.
Este un progres redus pentru infrastructura rutieră din România după ce, anul trecut, drumarii au reuşit să deschidă circulaţiei Centura Rădăuţi de 16 km, Centura Săcuieni de 7 km şi un tronson din Centura Bacău de 7 kilometri (n.r. – Centura cu profil de Autostradă de la Bacău 17 km face parte din Autostrada A7, iar în judeţul Braşov, Autostrada Râşnov – Cristian sau „Autostrada Râşnov – Râşnov”, cum i s-a spus după deschidere, pentru că are doar 6 km, este cuprisă în proiectul Autostrăzii A3 Ploieşti – Braşov).
Dacă antreprenorii şi-ar fi respectat termenele contractuale şi CNAIR monitoriza bine proiectele, atunci ar fi trebuit ca anul acesta să fi avut în circulaţie şi Centura Tecuci în judeţul Galaţi. Cu toate acestea, un nou contract pentru varianta de 7 kilometri, deja la a doua reziliere, ar putea fi semnat de-abia la sfârşitul lunii dacă nu se depun contestaţii. Este un alt exemplu de contra-performanţă au autorităților, care au nevoie de un deceniu pentru a construi centuri la Tecuci şi Mihăileşti (n.r. – primele licitaţii pentru Centurile de la Tecuci şi Mihăileşti au fost lansate în 2011).
Şantiere reluate şi centuri noi în execuţie
În această primăvară se reiau lucrările pe şantierul centurii municipiului Târgu Jiu (20 km), contract reziliat în 2018 la 40%, şi începe execuţia variantei Galaţi (34 km). În lucru sunt varianta Timişoara Sud, şosea cu o lungime de 25 km cu o bandă pe sens şi centura Bârlad, 11 km.
Centura Bucureşti, oglindă a infrastructurii din ţară
Spre deosebire de alte capitale europene care au două sau mai multe inele de centură, Bucureştiul nu are o centură modernă, din lungimea totală de 72 de kilometri doar 30 de kilometri fiind lărgiţi la patru benzi (n.r – recepţionat fiind doar segmentul DN 7 Chitila – DN 2 Voluntari).
Pe cel mai important nod rutier din ţară se circulă greu şi sunt numeroase accidente, iar singurul pasaj care va fi terminat până la sfârşitul anului este cel de la Mogoşoaia, estimarea fiind pentru sfârşitul verii. Alte pasaje în lucru pe Centură, cu profil de sens giratoriu suspendat, sunt la Domneşti, Berceni şi Popeşti – Leordeni, iar pentru pasajul de la Cernica (cuprins în contractul pentru lărgirea segmentului DN 2-A2) termenul contractual – august 2021 – nu poate fi respectat şi va fi amânat pentru sfârşitul anului viitor.
Până la sfârşitul anului ar putea fi deschis circulaţiei lotul 2 al Drumului Expres Craiova – Piteşti, secţiune de 40 de kilometri care va permite evitarea oraşelor Slatina şi Balş unde, în lipsa centurilor, se pierde foarte mult timp.
Foto/Video Centura Bucureşti (sursa: Economedia.ro)
Intersecţia de la Glina pe Centura Bucureşti Sud a rămas singura intersecţie care nu are nici măcar licitaţie lansată pentru construirea unui pasaj. Indicatoarele sunt vechi şi deteriorate, marcajele şterse, iar carosabilul denivelat, cu bălţi. Este singura intersecţie unde Centura are prioritate, iar ieşirea din oraş cedează trecerea, vara pe sensul spre A 2 Autostrada Soarelui coloanele fiind kilometrice.
Practic, tronsonul de aproape 10 km dintre A2 Autostrada Soarelui, Glina şi intersecţia de la Popeşti – Leordeni DN 4 de pe Centură rămâne fără contract de modernizare