Foto: Dreamstime
Banca Mondială preconizează o creștere economică de 1,8% pentru România în anul 2023, arată cea mai recentă ediție a Raportului Economic Regional pentru Europa și Asia Centrală. În vară, Banca Mondială estima că economia României va crește cu 2,6% în 2023. Inflația rămâne peste pragul de 10% (la 10.1%), mai arată prognoza.
Cel mai recent raport al Băncii Mondială arată că, pentru România, se preconizează o încetinire a creșterii economice în 2023 până la 1,8%, dar se va menține pe termen mediu, susținută de consumul privat și de investițiile sprijinite de fondurile UE.
“Perspectivele depind de mai mulți factori, inclusiv de amploarea și durata invaziei Rusiei în Ucraina și de repercusiunile acesteia asupra economiei europene, alături de fluctuațiile prețurilor globale și ale inflației interne. Capacitatea României de a absorbi eficient fondurile UE va fi esențială pentru o redresare sustenabilă, ecologică și favorabilă incluziunii, ajutând investițiile private pe fondul unor rate ale dobânzii mai ridicate și al incertitudinii. Fondurile considerabile și reformele structurale asociate vor fi, de asemenea, esențiale pentru a sprijini o reducerea durabilă a deficitului bugetar pe termen mediu, în special în vederea reducerea cheltuielilor ineficiente și consolidarea mobilizării veniturilor. Consolidarea formării de competențe pe tot parcursul vieții și mobilizarea capitalului privat vor fi esențiale pentru stimularea creșterii potențiale”, arată raportul BM.
Raportul mai arată că, din cauza încetinirii creșterii, în 2024 s-ar putea cunoaște o reducere mai lentă a sărăciei. “Cu toate acestea, traiectoria sărăciei va depinde de durata războiului din Ucraina și de efectele sale și de impactul asupra prețurilor la alimente și energie, precum și de abordarea deficitului fiscal, cu protejarea în același timp a celor mai vulnerabili. Rolul guvernului în atenuarea efectelor costurilor energetice prin intermediul unor măsuri specifice este vital”, subliniază raportul.
Situația actuală
Creșterea economică a României a încetinit până la 1,7% în semestrul I 2023, în ritm anual. Consumul a rămas principalul motor al creșterii, cu 3,9% de la un an la altul, beneficiind de salarii mai mari și de un șomaj atenuat. Investițiile, în creștere cu 11,2% față de anul precedent, au fost stimulate de creșterea investițiilor publice susținute de fondurile UE. Factorii temporari au atenuat în mod considerabil creșterea, variațiile de stoc contribuind negativ la dinamica PIB-ului.
În ceea ce privește oferta, deși construcțiile (cu o creștere de 6,8% față de anul precedent) au fost principalul motor de creștere, impulsul acestora s-a diminuat, reflectând o încetinire atât a construcțiilor rezidențiale, cât și a celor nerezidențiale.
Industria a continuat să se contracte (în scădere cu 3,3 la sută față de anul precedent) din cauza nivelului ridicat de costurilor de producție, în special în sectoarele energointensive, care au înregistrat printre
cele mai mari scăderi ale producției.
Șomajul rămâne la 5,4 la sută în iunie 2023.
Salariile nete nominale au crescut cu 15,4% de la an la an, conform datelor aferente lunii iunie 2023, peste inflație, determinată de creșterile salariale în sectorul privat, propulsate de o creștere a salariului minim, care alimentează costurile cu forța de muncă ale companiilor.
Inflația anuală din iulie a încetinit la 9,4%, de la 12,2% în martie, datorită reducerii costurilor energiei. Prețurile alimentelor rămân ridicate, dar ar trebui să se tempereze având în vedere plafonul temporar impus de guvern pentru majorările de preț pentru 14 produse de bază începând cu sfârșitul lunii iulie
2023.
După creșteri de 575 de puncte de bază începând cu luna octombrie 2021, Banca Națională a României și-a menținut rata dobânzii de politică monetară la 7 la sută din ianuarie 2023.
Creșterea creditării în sectorul privat a decelerat la 6,4 la sută de la 6,4 la sută în ritm anual în iunie 2023, de la 17,5 la sută în iunie 2022, reflectând o încetinire a împrumuturilor acordate gospodăriilor populației (0,1 la sută de la an la an).
Deficitul bugetar s-a adâncit la 2,3 la sută din PIB în prima jumătate a anului 2023, o creștere de 0,7 ppts. creștere față de anul precedent. Deteriorarea a rezultat din creșterea mai lentă a veniturilor fiscale, în special a TVA, coroborată cu o creștere a cheltuielilor, provenind în principal din cheltuielile cu asistența socială, de creșterea investițiilor și a unor cheltuieli cu dobânzile la un nivel record. Reducerea deficitului bugetar reprezintă o provocare esențială, având în vedere că deficitul bugetar este de natură structurală.
“Pentru a atinge obiectivul de deficit convenit cu Comisia Europeană, guvernul lucrează la un pachet de reforme fiscale cuprinzător, care include măsuri menite să sporească echitatea sistemului fiscal și reducerea distorsiunilor, precum și măsuri de susținere a salariilor din sectorul public și reformele în domeniul pensiilor”, araă raportul.
Se preconizează că sărăcia (6,85 USD/zi PPS) va scădea de la 10,7% în 2020 la 9,6% în 2022, datorită creșterii pozitive a PIB-ului pe cap de locuitor și a creșterii ratei de ocupare a forței de muncă,
dar într-un ritm mai lent din cauza inflației.
Microsimularea arată că o majorare mai mare a prețurilor la alimente și energie ar putea crește
sărăcia pe termen scurt (6,85 dolari/zi PPS) cu 0,9 ppts fără sprijin guvernamental. Plafoanele existente ale prețurilor la energie atenuează această situație, dar efectele de propagare ale creșterilor energetice au un impact și mai mare prin intermediul inflației de bază, conform raportului. În 2023, energia accesibilitatea energiei rămâne o preocupare.
În iulie 2023, sondajul rapid al Băncii Mondiale arată că 15 la sută dintre gospodării au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește încălzirea locuințele lor în timpul iernii trecute, iar 30 la sută au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește răcirea în timpul verii.
Mai mult de jumătate au fost nemulțumiți de plafoanele de preț la energie impuse de guvern, constatând că insuficiente în fața creșterii prețurilor.
Se estimează că sărăcia (6,85 dolari/zi PPS) va ajunge la să scadă în continuare până la 8,9 la sută în 2023.
BM: Activitatea economică în Europa și Asia Centrală se îmbunătățește, dar creșterea economică se situează sub nivelul de dinaintea pandemiei
Creșterea economică în rândul piețelor emergente și al economiilor în curs de dezvoltare (EMDE) din regiunea Europa și Asia Centrală a fost revizuită pozitiv pentru 2023 până la 2,4%, potrivit Actualizării Economice a Băncii Mondiale (World Bank’s Economic Update) pentru această regiune, publicat în urmă cu câteva zile.
Redresarea creșterii economice reflectă o îmbunătățire a previziunilor pentru Ucraina, afectată de război, și pentru Asia Centrală, precum și reziliența consumatorilor din Turcia și o creștere peste așteptări înregistrată în Rusia, ca urmare a creșterii cheltuielilor guvernamentale pentru armată și transferuri sociale, conform specialiștilor BM. Cu excepția Rusiei și a Ucrainei, se preconizează că producția regională va crește cu 3% în 2023. Cu toate acestea, creșterea economică rămâne modestă în raport cu mediile pe termen lung de dinaintea pandemiei. În ansamblu, se preconizează că jumătate dintre țările din Europa și Asia Centrală se vor confrunta cu o creștere economică mai lentă sau vor înregistra modificări minore în 2023 comparativ cu 2022.