Sursa foto: Economedia
Banca Mondială estimează că economia României va crește cu 2,6% în 2023, sub creșterea potențială pe care o estimează la 3,7%, care poate fi atinsă dacă țara face reforme structurale, au declarat mai mulți oficial ai instituției, în cadrul evenimentului de prezentare a celei de-a noua ediții a „Regular Economic Report: Energizing Europe—Inclusive Growth: Inflation Chipping Away Income Gains”. Întrebați de Economedia dacă majorările de taxe discutate în prezent de Guvern vor avea un impact asupra creșterii economice, aceștia au răspuns că ar putea exista un „efect negativ pe termen scurt”, însă trebuie să adoptăm o perspectivă pe termen lung din privința echitabilității unor facilități, iar majorările de taxe ar trebui să fie însoțite și de reforme structurale. Banca Mondială a subliniat, de asemenea, care ar trebui să fie principalele reforme realizate de România pentru a-și atinge potențialul de creștere economică.
Raportul integral al Băncii Mondiale poate fi descărcat de aici: EU RER, ediția a 9-a, partea I.
Prezentarea din timpul evenimentului poate fi descărcată aici:
Collette Mari Wheeler, economist senior în cadrul Băncii Mondiale, a prezentat câteva dintre cele mai importante aspecte ale raportului.
„Ce am văzut până acum este o reziliență mai bună a economiei UE. Anul trecut, am asistat la o creștere economică, care a surprins chiar. Această reziliență a reflectat cererea internă și sprijinul fiscal semnificativ pe care guvernele l-au adoptat. Cu toate acestea, după această reziliență pe care am văzut-o anul trecut, vedem o încetinire semnificativă în UE. Și, de fapt, în zona euro, pe baza estimărilor revizuite ale creșterii PIB-ului, constatăm că producția s-a contractat de fapt două trimestre consecutive în primul trimestru, ceea ce ne plasează din punct de vedere tehnic într-o recesiune în zona euro. Ea este concentrată în economiile mari ale UE. Totuși, multe dintre statele membre înregistrează o creștere economică pozitivă în primul trimestru al acestui an, inclusiv România. Ce vedem în România, similar cu celelalte state membre, este că creșterea economică a încetinit. Asta vine pe partea de exporturi, deoarece vedem slăbiciune în zona euro, un partener major al României, vedem și o slăbiciune a consumului, care totuși este încă pozitiv, dar a avut loc o eroziune a veniturilor reale, după o inflație mare. Pe partea pozitivă, avem o contribuție pozitivă din partea investițiilor. Per total, anticipăm pentru România ca creșterea economică să încetinească la 2,6% în 2023, de la 4,7% anul trecut. Aceasta este sub creșterea potențială pe care o estimăm la 3,7%. Prețurile la energie s-au diminuat, dar rămân cu 35% peste media anilor 2018-2021. Dar chiar și cu prețuri la energie mai mici, inflația rămâne mare și în UE, și în România. Unele cauze sunt externe. În cazul României, șocurile externe au fost exacerbate de punctele slabe ale economiei care au precedat șirul de crize. Mă refer la dezechilibrele externe ample pe care le vedem, în special problema deficitului „geamăn”, respectiv deficitul de cont curent și deficitul fiscal. Iar după ultimii ani de relaxare fiscală, fără consolidare fiscală, este greu de văzut calea de scădere a deficitului. Am constatat că, dacă România ar face un pachet complet de reforme, ar putea crește potențialul de creștere la 5,2% pentru restul acestui deceniu. Deci, de la 3,7 la 5,2%. Aceasta este în medie pe an pentru restul deceniului. Această creștere ar putea face o diferență semnificativă în ceea ce privește rata de convergență. Deci, în loc ca venitul României să ajungă la nivelul mediu al UE în anii 2040, așa cum se întâmplă în scenariul de bază, ați putea vedea alinierea standardelor de viață la nivelul UE în anii 2030”, a declarat Collette Mari Wheeler.
Amintim însă, că, chiar în acest moment, Guvernul României pregătește un mega-pachet de măsuri fiscale, care are ca scop creșterea unor taxe, în principal pe consum. De asemenea, se discută creșterea contribuțiilor sociale în sectorul constructorilor și în alte sectoare. Unele dintre aceste măsuri au fost incluse în studiul Băncii Mondiale, care a fost comandat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență. Cu toate acestea, pachetul pregătit de Guvern nu include, în același timp, reformele structurale pentru a controla cheltuielile. Vedem reforme doar pe partea de venituri, nu și pe partea de cheltuieli. Economedia a întrebat specialiștii Băncii Mondiale care cred că va fi impactul acestor măsuri asupra creșterii economice.
Cătălin Păuna, economist senior al misiunii Băncii Mondiale în România, a răspuns că „orice creștere de impozite, orice creștere de taxe, toate celelalte ceteris paribus (cu celelalte lucruri neschimbate, n.r.), ar avea un efect negativ pe termen scurt asupra creșterii economice, deci probabil că va exista o consecință negativă”.
„În acest moment, nu știm care va fi politica cu care va veni guvernul. Așa că trebuie să așteptăm acest lucru. Dar cred că trebuie să adoptăm o perspectivă pe termen mai lung aici. Deci, să ne gândim dacă unele dintre aceste facilități sunt cu adevărat adecvate în condiții de concurență echitabilă. Desigur, cred că ar trebui să se discute cu comunitățile și cu categoriile de persoane care ar fi afectate și, probabil, ar trebui să se ia în considerare unele planuri de acțiune pentru introducerea acestor facilități. Dar cred că această potențială creștere a taxelor este motivată de constrângeri bugetare pe termen scurt. Așadar, și așa cum ați spus, cred că acestea ar trebui să fie însoțite de reforme structurale. Multe dintre reformele structurale sunt, de fapt, foarte dificile, atât din punct de vedere tehnic, cât și politic, iar acestea se referă mai ales la partea de cheltuieli. Așadar, vorbim despre reforma pensiilor, vorbim despre reformele privind salariile din sectorul public. Există reforme structurale și pe partea de venituri și mă gândesc în special la reforma administrației fiscale. Astfel, dacă am fi avut o colectare mai bună a veniturilor de către agenția fiscală, nu ar fi trebuit să recurgem la creșteri imediate de taxe, deoarece decalajul ne-a luat prin surprindere pe termen scurt”, a spus el.
Gallina A. Vincelette, director pentru țările Uniunii Europene în cadrul Băncii Mondiale, afirmă că România trebuie să lărgească baza de impozitare.
„În prezent, colectarea impozitelor se află la niveluri care ar putea fi îmbunătățite, nu doar prin creșterea impozitelor, ci și prin îmbunătățirea efectivă a eficienței administrației fiscale. Așadar, acestea sunt, din nou, reforme pe termen lung în care capacitatea poate fi crescută și, din nou, lărgirea bazei de impozitare, evitarea și minimizarea scutirilor pe partea de impozitare, ceea ce este un lucru pe care autoritățile au început deja să îl propună. Dar, de asemenea, în principiu, ar fi evaziunea fiscală, care sunt întâlnită în toate țările, pentru toate economiile, și, cu cât le vom minimiza mai mult, cu atât mai bune vor fi rezultatele pe partea de venituri. Așadar, eforturile pe partea de venituri sunt importante și trebuie luate în considerare, dar și eforturile pe partea de cheltuieli, în special în ceea ce privește cele structurale. Păstrarea investițiilor publice este un lucru care, desigur, are un impact direct asupra creșterii și este un canal care poate sprijini creșterea în viitor”, a afirmat ea.
Galina A. Vincelette a mai precizat că „niciodată nu este târziu pentru a face reforme”. „Chiar dacă reformele au întârziat mult, dacă există voința de a aborda problemele structurale prin reforme, este minunat. Nu este niciodată târziu. Așadar, am încuraja orice guvern, fie că este vorba de România sau de orice alt stat din lume, să facă reforme. Vom încuraja cu tărie orice avansare a reformelor care pot crește sustenabilitatea fiscală, competitivitatea și potențialul de creștere, toate acestea fiind, desigur, legate între ele”, a spus ea.
Cătălin Păuna a mai declarat că România va continua să depășească la creștere alte țări din regiune, dar trebuie să aibă grijă că convergența la UE nu este eternă și pot exista perioade de recul.
„Cei care mă cunosc știu am fost veșnic optimist în ceea ce privește viitorul acestei țări, de acum 10-20 de ani. Și cred că România a fost într-adevăr unul dintre campioni. Până acum, cred că am avut mai degrabă dreptate. Continui să fiu optimist în ceea ce privește viitorul acestei țări pe termen lung. Și cred că România a învățat să supraviețuiască. A trecut prin situații dificile în trecut și cred că atât gospodăriile, cât și companiile au învățat să supraviețuiască în condiții dificile. Deci, dacă vă uitați, de exemplu, la prezentare, vedem că firmele au fost de fapt rezistente. Deci, pentru noi, România știe cum să facă față șocurilor adverse și cred că este o economie destul de flexibilă. Acțiunea într-un șoc tehnic, alocarea resurselor se face destul de rapid, iar recuperarea este destul de rapidă. Așadar, în cel mai probabil scenariu, mă aștept ca această țară să continue să depășească la creștere alte țări din regiune și cred că avem o economie mai flexibilă decât unii dintre vecinii noștri, nu atunci când ne uităm la acte normative, ci când ne uităm la realitatea de pe teren, la flexibilitatea piețelor. Dar acest lucru nu este bătut în cuie. Și dacă ne uităm la experiența altor țări din UE, vedem că convergența nu este eternă. Astfel, perioada de convergență a fost urmată, în cazul unor alte țări, de perioade de divergență față de restul UE. Asta înseamnă că nu ar trebui să fim complacenți. Trebuie să ne concentrăm în continuare pe asigurarea unui mediu de afaceri de succes, să ne concentrăm în continuare pe atragerea investițiilor străine. Și cred că aici ne putem descurca mai bine. Cred că percepția asupra țării este de fapt mai rea decât realitatea de pe teren. Astfel, cei care vin în România să investească descoperă că situația este de fapt mai bună decât ceea ce au crezut inițial. Așa că ne putem face reclamă mai bună și cred că cadrul politic ar trebui să facă o treabă mai activă în acest sens”, a spus el.
Anna Akhalkatsi, manager de țară pentru România și Ungaria al Băncii Mondiale, spune că România poate ajunge la creșterea potențială de 3,7% doar dacă face reformele asumate.
„Cred că ceea ce am repetat pe tot parcursul acestei prezentări este necesitatea unor reforme structurale. Atunci când vorbim despre o creștere potențială de 3,7% în România, uneori luăm acest număr ca fiind bătut în cuie. Dar el este posibil doar dacă facem acele reforme care sunt critice, care fac parte deja din programul de guvernare asumat. Așadar, eu sunt optimistă că noi, împreună, ca reprezentanți ai guvernului, parlamentari, precum și Comisia și partenerii de dezvoltare, societatea civilă, precum și mediul academic, putem să ne unim și să impunem pașii care sunt necesari pentru aceste reforme. România are un potențial uriaș și cred că nimeni nu poate pune la îndoială acest lucru”, a spus ea..
Recomandările de reformă ale Băncii Mondiale
Banca Mondială propune o serie de reforme pentru deblocarea potențialului de creștere pe termen lung al României, respectiv:
Îmbătrânirea
Reforma pensiilor pentru a crește echitatea și sustenabilitatea fiscală pe termen lung
Instituții
Reforme ale politicii fiscale și ale administrației fiscale pentru creșterea veniturilor la buget
Reforme bugetare pentru sporirea disciplinei și eficienței cheltuielilor publice
Reforme ale salarizării în sectorul public pentru a consolida performanța și sustenabilitatea fiscală
Reforme ale întreprinderilor de stat pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă
Incluziune
Reforme în domeniul asistenței sociale pentru consolidarea incluziunii
Ecologie
Reforme în sectorul energetic pentru a reduce dependent de combustibilii fosili și a îmbunătăți eficiența
Digital
Digitalizarea sectorului public pentru a stimula productivitatea și calitatea serviciilor publice.