Autostrada Transilvania: Constructorii au depus 42 de clarificări la licitația pentru mega-viaductele scoase din contractul cu UMB / CNAIR arată că alunecările de teren ajung la 38 metri adâncime și explică de ce a renunțat la varianta tunelului cut&cover

CNAIR a primit 42 de solicitări de clarificare din partea constructorilor pentru cele două mega-viaducte scoase din contractul cu UMB. Este vorba despre viaductele noi cu o lungime totală de 3,2 kilometri pe devierile de traseu de la Nădășelu și Topa Mică a lotului Nădășelu – Zimbor (30 km). Pe 5 august a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) licitația pentru devierea Autostrăzii Transilvania și execuția viaductelor de la Nădășelu și Topa Mică (jud. Cluj), lucrări suplimentare pe care CNAIR le-a scos din contractul cu UMB. Pentru cele două viaducte valoarea estimată este cuprinsă între 1,1 și 1,3 miliarde lei.

Constructorii au cerut CNAIR mai multe date tehnice despre execuția viaductelor, studii geotehnice și studii pentru relocarea de utilități, iar printre răspunsurile CNAIR se regăsesc explicațiile despre renunțarea la soluția inițială de tunel tip cut&cover, dar și date despre alunecările de teren: 38 metri adâncime la Topa Mică. Din explicațiile tehnice pe care le-a consultat Economedia rezultă că, pe lângă expertiza tehnică din februarie 2022 care a propus varianta tunelului cut&cover, complementul de expertiză din decembrie 2022 a mers pe varianta unui viaduct de 2000 metri.

Întrebare constructor: „În cadrul documentației publicate în SICAP nu am regăsit documentația tehnică SF/DALI realizate în urma expertizei tehnice cu privire la traseul deviat al autostrăzii din zona km 10 și km 20. Vă rugăm să puneți la dispoziția ofertanților SF/DALI pentru traseul deviat al autostrăzii din zona km 10 și km 20, rezultate în urma expertizei tehnice, documentații întocmite conform HG 907/2016 ținând cont că în cadrul documentelor puse la dispoziție nu se regăsește niciun document specific de proiectare întocmit pentru noile variante de traseu”.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Răspuns CNAIR: „Din cuprinsul expertizei tehnice, document pus la dispoziția Ofertanților de către Autoritatea Contractantă, se poate observa că au fost propuse urmatoarele tipuri de Lucrări definitive în scopul remedierii situației:

”Zona km 10+800 – km 11+300
Varianta 1 – Traversarea zonei cu un tunel. Lungimea necesară a acestui tunel este estimată la 1 km.
Varianta 2 – Deviere de traseu spre aval. Această variantă presupune o deviere de traseu spre aval, neafectând în niciun fel versantul afectat de alunecări și aflat în stare limită de stabilitate. Devierea se face prin execuția unui viaduct cu lungimea de 1,2 km fundat pe piloți forați de diametru mare. In această variantă, traseul vechi se va abandona pe o lungime de cca 1,7 km, iar lucrările deja executate sunt lucrări de mică anvergură. Se recomandă adoptarea unor deschideri mari ale viaductului pentru a se reduce impactul asupra versantului în care se execută aceste infrastructuri. Recomandarea expertului este pentru adoptarea Variantei 2, cu devierea traseului și execuția unui viaduct de traversare a zonei afectate, deoarece nu se vor executa săpături în zona piciorului versantului.

Zona km 22+800 – km 23+600
În această zonă, alunecarea este de amploare mai mică decât cea de la km 10+800 – km. 11+300, ca extindere în plan, dar și ca adâncime, conform citirilor din forajul echipat inclinometric FDN 077-1, mișcările se manifestă până la adâncimea de 38,00m, aval de alunecare.
Varianta 1 – Executia unui tunel de tip Cut&Cover, pe aliniamentul actual al autostrăzii. Această varintă presupune execuția unui tunel și reechilibrarea masivului prin execuția unor umpluturi pentru acesta.
Varianta 2 – Deviere de traseu spre aval. In aceasta varianta se propune devierea traseului spre aval astfel încât să nu mai fie necesare săpături care să conducă la o destabilizare a versantului, ceea ce implică realizarea unui viaduct cu o lungime de cca 800m. Această deviere presupune abandonarea vechiului traseu pe o lungime de aproximativ 2,3 km. Pe zona abandonată sunt executate infrastructurile podului de la km 22+609. Deoarece Varianta 2 presupune abandonarea unor lucrări deja executate, recomandarea expertului este de a adopta metoda de execuție prezentată în Varianta 1.

Ca urmare a analizării soluțiilor propuse în cadrul Complementului la Expertiza Tehnică (decembrie 2022) în comparație cu cele recomandate în cadrul Expertizei tehnice inițiale (februarie 2022) se disting următoarele:
– Complementul la expertiza tehnică tratează doar zona km 23, astfel că pe zona cuprinsă între km 10+800 – km 11+300, rămâne valabilă recomandarea expertului din cadrul Expertizei Tehnice ce presupune adoptarea Variantei nr. 2, ce implică devierea traseului autostrăzii prin execuția în aval a unui viaduct de traversare a zonei afectate cu lungime de 1.2 km; Pe zona km 23, soluția recomandată de expertul tehnic se modifică radical și presupune înlocuirea Variantei nr. 1 propusă inițial ce prevedea execuția unui tunel de tip “cut&cover” de aproximativ 500 m lungime situate pe amplasamentul autostrăzii și luarea în considerare a Variantei 2 din expertiză (complementul la expertiza tehnică) din februarie 2022, ADAPTATĂ SITUAȚIEI ACTUALE, ce implică execuția unei structuri tip viaduct de aproximativ 2000 m lungime cu depășirea în aval a drumului național DN 1 F și a pârâului Topa Mică””.

„Proiectarea și execuția lucrarilor de deviere a traseului situate intre km 10+009 – km 12+000 si km 21+406– km 24+890, aferente Autostrazii Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, subsecțiunea 3A2: Nădășelu – Mihăiești (km 8+700 – km 25+500)”, arată contractul din SEAP.

Pe secțiunea din PNRR Nădășelu – Poarta Sălajului, traseul actual va fi deviat, iar la Nădășelu și Topa Mică unde sunt alunecări de teren vor fi construite două viaducte cu o lungime de peste 3 kilometri. Noile lucrări costă aproximativ un miliard de lei, iar durata este de 27 de luni (9 proiectare și 18 execuție).