România, la jumătatea clasamentului în ce privește cunoștințele despre metodele de plată digitale. Românii se bazează pe numerar pentru majoritatea achizițiilor cotidiene

Românii se bazează pe numerar pentru majoritatea achizițiilor cotidiene, dar folosesc în mod uzual și soluțiile de plată digitale larg răspândite, precum terminalele POS contactless. Există un potențial semnificativ de îmbunătățire a gradului de înțelegere de către utilizatori a plăților digitale, nivelul de cunoștințe al consumatorilor români cu privire la metodele de plată digitale înregistrând 55 de puncte din 100, conform Indicelui Plăților Digitale, raport dezvoltat de Mastercard, care analizează evoluția plăților digitale la nivel național.

„Datele ne arată că, atunci când o soluție de plată este considerată sigură, aceasta este cu atât mai utilizată și percepută ca fiind convenabilă. Dacă plata în numerar, plata cu cardul la POS și transferul cont-la-cont sunt văzute ca cele mai sigure și comod de utilizat, în cealaltă extremă se situează metode precum plățile făcute prin servicii tip Buy Now Pay Later, coduri QR și cu smartwatch-uri. Mulți consumatori nu sunt convinși că soluțiile inovatoare sunt sigure, prin urmare nu se simt confortabil să le utilizeze”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația.

Sub-indicele Cunoștințe analizează înțelegerea metodelor de plată digitale, nivelul de familiaritate al consumatorilor cu anumiți furnizori de soluții de plată, percepțiile acestora cu privire la confortul și securitatea oferite de metodele electronice de plată și nivelul de încredere în soluții și furnizori de servicii.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Sub-indicele urmărește trei componente: cunoașterea generală a metodelor de plată digitale, intenția de a le folosi și cunoștințele practice despre cum se folosesc plățile fără numerar.

Cunoașterea generală a metodelor de plată digitale

Componenta Cunoașterea generală a metodelor de plată digitale analizează nivelul de informare și familiaritate al utilizatorilor cu metodele de plată, examinând indicatori precum cunoașterea diferitelor metode de plată, a furnizorilor specifici și a măsurilor de securitate aferente plăților digitale. Componenta a obținut 54 de puncte din 100, scor calculat pe baza rezultatelor celor trei indicatori: cunoașterea metodelor de plată – 65 de puncte, cunoașterea măsurilor de securitate de bază – 64 de puncte, cunoașterea mărcilor furnizorilor și a soluțiilor oferite de aceștia – 34 de puncte.

Toți indicatorii au înregistrat îmbunătățiri, ceea ce arată că populația din România cunoaște din ce în ce mai bine soluțiile de plată digitale și potențialul acestora. În același timp, nivelul de familiaritate cu denumirile furnizorilor și soluțiile oferite de aceștia rămâne scăzut. Generația mai tânără (18-30 ani) și cu studii superioare este deschisă la soluții mai noi: 41% folosesc portofele digitale și 24% au declarat că au plătit deja cu un smartwatch sau cu o soluție de tip cod QR. Pe de altă parte, respondenții cu educație pre-universitară și generația mai în vârstă (50-69 ani) prezintă un nivel de cunoaștere mai scăzut în ceea ce privește metodele de plată inovatoare și utilizează preponderent soluțiile de plată mai tradiționale, precum plata cu cardul la POS și transferul cont-la-cont.

Totodată, consumatorii sunt conștienți de măsurile de securitate la nivel teoretic, însă le lipsesc cunoștințele practice. Schimbarea parolelor sau a codurilor PIN este cea mai cunoscută măsură de securitate, urmată de confirmarea prin SMS sau notificarea push prin mobile banking cu privire la transferuri. Deși respondenții au fost destul de familiari cu măsurile de securitate tradiționale, măsurile mai inovatoare precum cititorul de amprente sau recunoașterea facială nu sunt la fel de preferate pentru utilizare.

În același timp, respondenții din mediul urban au obținut cu 10% mai multe rezultate corecte la întrebările privind diferite aspecte legate de plățile digitale decât cei din mediul rural, ceea ce poate fi pus pe seama accesului mai ușor la informație în mediul urban.

Intenția de a folosi metodele de plată digitale

Componenta ce analizează Intenția consumatorilor de a utiliza metodele de plată digitale a obținut 57 de puncte din 100. Intenția consumatorilor de a utiliza plățile digitale se bazează pe percepția lor cu privire la comoditatea în utilizarea diferitelor metode de plată, securitatea percepută a acestora și deschiderea generală către inovare în domeniul plăților.

Cu cât o metodă de plată este considerată mai ușor de folosit de către consumatori, cu atât este percepută ca fiind mai sigură. Numerarul este metoda de plată utilizată cel mai frecvent, considerată mai sigură decât celelalte metode disponibile. Al doilea loc în preferințele românilor este ocupat de plata contactless cu cardul la un terminal POS, iar locul trei revine transferului instant cont-la-cont.

Cunoștințele practice despre cum se folosesc plățile non numerar

Componenta care evaluează nivelul de Cunoștințe practice despre cum se folosesc plățile fără numerar măsoară înțelegerea respondenților privind alternativele de plată digitale și dacă au abilitățile pentru a le folosi în mod eficace. Aceasta a înregistrat 55 de puncte din 100, rezultat ce indică faptul că înțelegerea limitată a aspectelor tehnice ale plăților digitale împiedică mulți români să aprecieze ușurința de a folosi aceste metode și, prin urmare, adoptarea acestora.