Pe fondul frigului ce s-a lăsat peste România, consumul de gaze a urcat azi până la 45,4 milioane de metri cubi (săptămâna trecută, abia se înregistrau 36 de milioane de metri cubi), iar extracția din depozite – care sunt 100% pline – se duce la 10,6 milioane de metri cubi. Până în prima săptămână a acestei luni, nici nu se făcea extracție din depozite, pentru că nu era nevoie, fiind cald.
Din cele 10,9 milioane de metri cubi ce intră în țară din Bulgaria, și care poate fi gaz rusesc via Turcia, gaz azer sau GNL descărcat de pe metaniere în terminalele de la Mediterana, 5,1 milioane de metri cubi reprezintă tranzit către Ungaria. Restul rămâne pentru consumul intern. Vecinii unguri sunt sub contract direct cu Gazprom, parte din gazul ce le vine de la ruși fiind tranzitat și prin România. O altă rută de tranzit pentru ei este Bulgaria – Serbia.
Producția internă este de 23,8 milioane de metri cubi, din trei surse: Romgaz, Petrom și BSOG, în Marea Neagră.
Potrivit predicțiilor făcute de Ministerul Energiei pentru această iarnă, consumul maximal de gaz al României s-ar cifra la 60 de milioane de metri cubi, la termperaturi de -20 grade Celsius, care să se păstreze timp de câteva zile. Într-un asemenea scenariu, România s-ar putea baza pe o producție curentă de 24 de milioane de metri cubi, de o extracție din depozite de circa 27 de milioane de metri cubi, restul fiind acoperit din importuri. Este de precizat că, într-un asemenea scenariu extrem, România tot are nevoie de importuri pentru a-și acoperi consumul. Dacă, totuși, aceste importuri nu sunt disponibile, mai există un scenariu pentru ca populația și instituțiile publice să nu aibă periclitată alimentarea cu gaze. În speță, consumatorii industriali cu statutul de întreruptibil pot fi întrerupți termporar de la alimentarea cu gaze, ca aceste cantități să fie disponibilizate pentru populație, școli, spitale, rețele de termoficare.