Sursa foto: Pixabay
Producătorii turci de îmbrăcăminte, al treilea cel mai mare furnizor de îmbrăcăminte al Europei, se confruntă cu costuri de producție mai mari și riscă să rămână și mai mult în urma rivalilor lor asiatici după ce guvernul a majorat taxele pe importurile de textile, spun liderii din sector, scrie Reuters.
Săptămâna trecută, Ankara a majorat cu 30% până la 100% taxele vamale pentru sute de produse textile din import, scopul fiind susţinerea producătorilor locali, afectaţi de valuri de importuri mai ieftine.
Oficialii din sectorul confecţiilor spun că noile taxe afectează industria – care este unul din cei mai mari angajatori din Turcia – furnizând produse pentru mărci europene cum ar fi H&M, Mango, Adidas, Puma şi Inditex.
Ar putea urma concedieri, deoarece cresc costurile cu importurile, iar producătorii de îmbrăcăminte din Turcia pierd din cota de piaţă în defavoarea rivalilor din ţări ca Bangladesh şi Vietnam.
Exportatorii pot solicita tehnic exceptarea de la noile taxe vamale, dar surse din industrie spun că regimul de scutire este costisitor şi necesită mult timp, iar în practică nu funcţionează pentru multe companii. Deja sectorul se confruntă cu inflaţia ridicată, reducerea cererii şi marje de profit mai scăzute, pe fondul majorării dobânzilor şi al fluctuaţiilor lirei turceşti.
Preţul unui tricou fabricat în Turcia este acum cu 40% mai ridicat pentru un cumpărător din Europa decât pentru un tricou din Bangladesh, susţine Seref Fayat, preşedintele Asociaţiei de Confecţii şi Îmbrăcăminte din Turcia (TOBB). Cu câțiva ani în urmă, diferența era de 15-20%, a declarat o altă sursă.
“Brandurile de modă pot face faţă unei creşteri de preţuri de 20%, dar orice peste acest nivel duce la pierderea cotei de piaţă”, avertizează Fayat.
Timur Bozdemir, preşedintele DF Manhattan Inc, care produce articole de îmbrăcăminte pentru femei, destinate pieţelor din Europa şi SUA, a declarat că noile taxe vamale vor majora costul unui tricou de 10 dolari cu cel mult 50 cenţi. El nu se aşteaptă să-şi piardă clienţii, dar spune că modificările sporesc necesitatea trecerii industriei de confecţii din Turcia de la producţia de masă la valoarea adăugată.
“Dacă insistăm să concurăm cu Bangladesh sau Vietnam pentru un tricou de trei dolari, cu siguranţă vom pierde”, a afirmat Bozdemir.
Turcia a exportat anul trecut 10,4 miliarde de dolari în textile și 21,2 miliarde de dolari în îmbrăcăminte, ceea ce o situează pe locul cinci, respectiv șase la nivel mondial.
Este al doilea mare furnizor de textile și al treilea furnizor de îmbrăcăminte pentru Uniunea Europeană vecină, arată datele Confederației Europene a Textilelor și Îmbrăcămintei (Euratex).
Însă cota sa pe piața europeană a scăzut la 12,7% anul trecut, de la 13,8% în 2021, la 12,7%.
Clienţii occidentali au revenit la Turcia în timpul pandemiei, pentru a reduce costurile de transport, pe fondul perturbărilor din lanţurile globale de aprovizionare. dar, după pandemie, inflaţia ridicată din ţară şi scăderea costurilor de transport au afectat avantajul concurenţial al Turciei.
Exporturile de textile și îmbrăcăminte au scăzut cu peste 8% până în luna octombrie a acestui an, în timp ce exporturile globale au rămas stabile, arată datele din sector.
Sectorul textil, care se confruntă cu o creștere a importurilor de țesături și fire mai ieftine, care au determinat în parte necesitatea tarifelor, a înregistrat o scădere de 15% a numărului de angajați până în august.
Rata de utilizare a capacităților a fost de 71% luna trecută, comparativ cu 77% în industria prelucrătoare în general, iar oficialii din sector spun că rata este de aproape 50% pentru mulți producători de fire.
“Aproape că am oprit producția și am eliminat majoritatea locurilor de muncă din fabrica mea de fire – și nu sunt singurul care se află în această situație”, a declarat Fatih Bilici, care conduce o fabrică de fire din Osmaniye care aprovizionează piețele locale și străine.
Compania sa a redus producția zilnică la 5 tone de la 50 de tone în urmă cu câteva luni. El a declarat că tarifele sunt vitale pentru o industrie care se luptă să supraviețuiască.
“Producția mă costă 3,20 dolari/kg, în timp ce rivalul meu uzbec îl vinde cu 2,70 dolari. Cum pot să pot concura?”.
Lira a pierdut 35% din valoarea sa față de dolar în acest an și 80% în cinci ani. Dar exportatorii spun că lira ar trebui să se deprecieze și mai mult pentru a reflecta mai bine inflația care depășește 61% și a atins 85% anul trecut.
Fayat, de la TOBB, a declarat că sectorul textil și al confecțiilor a eliminat 170.000 de locuri de muncă până acum în acest an. Pe măsură ce înăsprirea monetară răcește o economie supraîncălzită, se așteaptă ca această cifră să ajungă la 200.000 până la sfârșitul anului.