EXPLAINER A șasea zi de proteste pentru transportatori și fermieri. Care sunt principalele solicitări, ce promite Guvernul și ce probleme rămân

Transportatorii și fermierii protestează, luni, pentru a șasea zi, și amenință că vor intra în Capitală, după ce negocierile derulate în weekend au eșuat. În cursul zilei, urmează să aibă loc noi discuții cu autoritățile. Pe scurt, transportatorii și fermierii reclamă un cumul de măsuri care îi afectează din acest an, precum majorarea accizei la carburanți, RCA mai scumpă, chiar dublă sau triplă după falimentele din asigurări din ultimii ani, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din agricultură, întârzierea subvențiilor și a rambursării de TVA, concurența cerealelor ieftine din Ucraina care informal rămân pe piața din România, deși oficial ar trebui doar să tranziteze țara, dar și timpii uriași de așteptare de la graniță din cauza camioanelor ucrainene, printre numeroase alte nemulțumiri. Pe larg, fermierii și transportatorii reclamă și incompetența statului român în a gestiona numeroasele disfuncționalități ale societății.

În weekend, Ministerul Transporturilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul Finanțelor au venit cu o serie de promisiuni către protestatari. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu le-a promis transportatorilor care protestează culoare dedicate UE în vămi și în Portul Constanța și toleranță de 5% pentru depășirea tonajului, dar și că șoferii nu vor fi amendați dacă rovinieta expiră și ei stau în cozile de la frontiere. Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a recunoscut că tranzitarea cu mărfuri din Ucraina creează probleme și a transmis că va veni cu un pachet de măsuri atât pe partea de simplificare a procedurilor la trecerea punctelor de frontieră, cât şi în ceea ce priveşte înăsprirea măsurilor pentru tranzitul mărfurilor. Iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a redactat o serie de propuneri pentru transportatori în privința RCA, între care posibilitatea de suspendare a contractului, de plată în rate, modificarea modului de calcul al tarifului pentru polițe pe perioade mai mici de 12 luni. Autoritățile au mai propus aplicarea Legii prevenției numai pentru faptele care nu sunt de evaziune fiscală sau scutire la impozitul pentru profitul reinvestit în ferme din domeniul agriculturii și pentru profitul reinvestit pentru firmele din domeniul transporturilor. Guvernul ar fi respins însă creșterea veniturilor prin facilități neimpozabile, considerând că acestea ar duce la creșterea evaziunii fiscale, sau noi categorii de facilități fiscale, deoarece situația fiscal-bugetară nu permite acest lucru, unele dintre măsuri încâlcând totodată angajamente ale României cu instituțiile europene, care ar duce la suspensarea fondurilor europene.

Cu toate acestea, protestatarii au respins propunerile și au transmis că negocierile au eșuat.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Luni, în a șasea zi, protestele transportatorilor și fermierilor se derulează în peste 20 de județe, cea mai mare concentrare de camioane și autoturisme fiind  în localitatea Afumaţi din judeţul Ilfov, unii dintre șoferi fiind dispuși să intre în Capitală.

Cu toate acestea, autoritățile încearcă să controleze protestatarii și să îi țină în afara Bucureștiului. Sindicatul Europol a reclamat public că „faţă de mii de poliţişti s-a pus presiune în aceste zile să facă orice pentru a bloca” autovehiculele scoase pe drumuri de către protestatari. Filtre de poliție au fost instalate pentru ca protestatarii să nu intre cu utilajele pe străzile din Târgu Mureş Poliția a deschis 24 de dosare penale privind instigarea publică cu ocazia protestului femierilor și transportatorilor. O intrare a camioanelor și tractoarelor în București ar paraliza traficul, iar presiunea publică ar fi mai puternică, din cauza locuitorilor nemulțumiți.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, luni, cu miniştrii de Interne, al Transporturilor, al Agriculturii şi reprezentanţi ai Finanțelor. El a transmis că negocierile vor continua, iar proiectele legislative pentru a rezolva solicitările protestatarilor vor fi prioritizate, astfel încât măsuri concrete să înceapă să fie adoptate în următoarele ședințe de Guvern.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, se întâlnește luni şi marţi cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri. Negocierile vor continua și cu celelalte ministere și autorități.

Săptămâna trecută, liderii AUR și SOS, George Simion și Diana Șoșoacă, au încercat să confiște protestele, însă transportatorii și fermierii s-au delimitat de aceștia. Fermierii au spus că nu au nicio apartenență politică și că sunt pașnici. Însă este important de menționat că unul dintre protestatari este Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români din Transporturi (FORT), care a declarat pentru HotNews că este simpatizat AUR și SOS România. Totuși, el a precizat că, în calitate de lider patronal, nu a amestecat protestul cu vreun interes politic.

Protestele transportatorilor și fermierilor par însă că au susținere puternică în societate, iar ele au și risc de contagiune către alte categorii socio-profesionale și în societate în general. Un protest pe termen lung al transportatorilor și fermierilor riscă să blocheze, dincolo de trafic, și aprovizionare și producție de alimente.

De ce protestează transportatorii și fermierii acum?

În ultimele două luni a existat un cumul de măsuri care au afectat companiile din transporturi și agricultură. Aflate la început de an, companiile care încearcă să își facă acum bugetele s-au trezit cu costuri mult mai mari.

Pe de o parte, atât transportatorii, cât și fermierii au fost afectați de majorarea accizei la carburanți. Guvernul a fost totuși obligat să majoreze acciza, deoarece altfel prețul carburanților ar fi fost sub minimul impus la nivel european.

Totodată, transportatorii reclamă creșterea puternică a tarifelor RCA, în ultimul an. Amintim că România a trecut în ultimii doi ani prin falimentele celor mai mari doi asigurători RCA, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară a eșuat să ia măsuri la timp față de cele două companii care câștigau cote mari de piață prin practicarea unor tarife de dumping. Statul a încercat ulterior să țină sub control tarifele prin plafonare, însă media prețurilor tot este acum de două-trei ori mai mare decât înainte de aceste falimente.

Pe de altă parte, cheltuielile firmelor din agricultură s-au majorat, după ce Guvernul a decis ca de la 1 noiembrie să majoreze salariul minim în agricultură și industria alimentară și să restrângă unele facilități fiscale acordate angajaților, respectiv să elimine scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și scutirea de la plata contribuției pentru asigurări sociale. Astfel, acum angajatorii din agricultură plătesc taxe mai mari, în timp ce angajații nu primesc mari beneficii suplimentare la salariul net.

În plus, fermierii sunt nemulțumiți de faptul că cerealele ucrainene continuă să rămână pe piața românească la preț mai mic, în loc să fie doar tranzitate. Astfel, fermierii români sunt obligați să vândă cereale la prețuri mai mici, deși este extra-sezon, iar prețurile sunt în mod uzual mai mari în această perioadă, deoarece costă stocarea lor în silozuri.

Totodată, de conflictul din Ucraina sunt afectați și transportatorii, care în ultimii doi ani s-au confruntat cu timpi de așteptare mult mai mari, de zeci de ore, la granițe, care nu fac față și afluxului de camioane cu mărfuri ucrainene. Transportatorii continuă să ceară culoare separate la granițe pentru șoferii din Uniunea Europeană.

Transportatorii au reclamat de asemenea, în oglindă cu acuzațiile fermierilor, faptul că unele camioane ucrainene „pierd pe drum” o parte din marfa transportată, între intrarea în țară și granița de ieșire.

Guvernul român probabil știe că această problemă există, însă cerealele mai ieftine ajută statul român să reducă inflația.

Fermierii mai reclamă și întârzierea subvențiilor. Agricultorii mai vor, de asemenea, și soluții de creditare mai avantajoase pentru fermieri şi să nu mai fie drastice controalele APIA.

Mai mult, unele companii de transport sunt microîntreprinderi, care de la 1 ianuarie trebuie să plătească impozit de 3% pe cifra de afaceri, după ce Guvernul a adus din acest an modificări la regimul și taxarea microîntreprinderilor.

Nu în cele din urmă, companiile plătitoare de TVA reclamă faptul că Fiscul întârzie cu rambursarea TVA-ului, după ce Guvernul a încercat anul trecut să mențină deficitul la un nivel cât mai jos.

Revendicările protestatarilor

Însă acestea nu sunt singurele nemulțumiri ale transportatorilor și fermierilor. Lista revendicărilor este lungă. Iată câteva dintre cele mai importante solicitări.

Revendicările transportatorilor

1. Plafonarea RCA în regim de urgență la 5.000 lei pentru B0
2. Amendarea OG43/1997 privind tolerantele la mase și dimensiuni , armonizarea acesteia cu Regulamentul European 1100/2008 privind controalele în vămi și tarife de utilizare a rețelei de drumuri fără dublă taxare.
3. ⁠Tratament fiscal nediscriminatoriu a angajaților din mediul privat în privința alocației de cazare
4. ⁠Aplicarea RO-Etransport doar la mărfurile cu risc fiscal ridicat în conformitate cu prevederile directivei europene 2006/112
5. ⁠Elaborarea în regim de urgență a legii anti dumping, promovată prin Ordonanța de urgență pentru eliminarea concurenței neloiale din toate sectoarele economice.

Confederația Operatorilor și Operatorilor Autorizați din România (COTAR): 

„În legătură cu plafonarea prețului RCA la un tarif de 4.500 de lei pentru clasa de bonus B0 – considerăm că inițiativa, în aceată formă, nu poate fi implementată, din 2 motive: a) acel tarif este nesustenabil, dacă mai vrem ca acea poliță RCA să poată despăgubi daunele produse din accidente. City Insurance a vândut polițe RCA la acel nivel de preț și a dat faliment, producând pagube uriașe pe această piață.

De asemenea, plafonarea pe termen lung a unui preț contravine legislației europene, iar o astfel de măsură nu poate fi menținută nici măcar pe termen mediu. Se poate face, însă, altceva: se poate lua ca reper tariful RCA de referință, care este unul sustenabil, astfel încât orice tarif RCA care depășește acel nivel să fie redistribuit de către BAAR spre una dintre companiile de asigurări care să fie obligată să îl accepte, la tariful de referință publicat pe site-ul ASF.

În cazul transportatorilor, tariful de referință publicat în luna decembrie 2023, valabil timp de 6 luni, este de 8.609 lei. Tariful nu a fost calculat nici de COTAR, nici de ASF și nici de vreo firmă de asigurări. Este un tarif calculat de o firmă de consultanță din „Big 4”, tarif RCA complet sustenabil și despre care nu se poate bănui că va conduce la falimentarea unui nou jucător din piața RCA, dar va fi aproape la jumătate din prețurile reale de vânzare ale RCA-ului de astăzi pentru transportatori”.

COTAR susține mutarea cântarelor din vămi. „Scurtarea timpilor de trecere a frontierei, prin optimizarea controlului la frontiere. Toate cele 3 măsuri de la acest capitol pot fi implementate în termen de aproximativ 3 luni. Aici ne referim inclusiv la măsuri logistice care trebuie autorizate, cum ar fi mutatea cântarelor în diverse puncte de frontieră sau lărgirea în vama a spațiului de control”.

Revendicările fermierilor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare:

1. Plata către toți fermierii în regim de urgență a subvențiilor APIA – plăți directe și plăți compensatorii (e vorba despre subvențiile din fonduri europene). Termen: 31 Ianuarie 2024 pentru schemele care nu țin de alte termene.
2. Derogare GAEC 7 și GAEC 8. Termen: 23 Ianuarie 2024. GAEC 7 și 8 sunt reglementări la nivel european care prevăd obligativitatea rotației culturilor și un procentaj minim de teren lăsat necultivat în fiecare fermă, în funcție de suprafață. Ambele măsuri au ca scop protecția mediului
3. Compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectați de importurile din Ucraina și reintroducerea taxelor vamale pentru mărfurile de origine Ucraina. Este obligatorie adoptarea unor măsuri de stabilire a unor culoare separate pentru cerealele și oleagioasele din România /UE, monitorizarea transporturilor prin sigilii electronice cu GPS și clarificarea situației cu mărfurile agricole de origine Republica Moldova. Termen: 31 Mai 2024.
4. Acordarea de credite cu dobândă subvenționată pentru capital de lucru și investiții în ferme, cu marja dobânzii de maxim 2%. O atenție deosebită față de fermierii aflați în dificultate și care actualmente sunt excluși din proiectul de OUG aflat în consultare publică. Termen: 31 Ianuarie 2024.
5. Utilizarea suplimentară a cadrului temporar Ucraina pentru acordarea către toți fermierii pentru plata în regim de urgență a sprijinului de 100 euro/ha/UVM pentru toate culturile agricole în anul agricol 2022-2023 (culturi de primăvară și culturi de toamnă). Promovarea unei OUG pentru declararea stării de forță majoră, în agricultură, la nivel național. Termen: 31 Mai 2024.
6. Actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei pentru motorina achiziționată și utilizată în agricultură. Termen: 30 Iunie 2024.
7. Modificarea în regim de urgență a Ordonanței 195/2002 privind circulația pe drumurile publice:
• echivalarea permiselor de condus categoria B, cu categoria TR;
• introducerea tractoarelor agricole și forestiere în categoria vehiculelor lente;
• continuarea înregistrării la Primărie a tractoarelor și celorlalte vehicule lente;
• exceptarea utilajelor și echipamentelor agricole folosite maximum 60 zile pe an în circulația pe drumurile publice, de la obligația realizării inspecției tehnice periodice și obținerea CIV.
Termen: 31 Ianuarie 2024.
8. Asumarea revizuirii și adoptării legislației necesare, în actualul exercițiu parlamentar, privind durata minimă a contractului de arendă, precum și concesionarea pășunilor. Termen: 30 Iunie 2024.
9. Acordarea unui ajutor de stat pentru subvenționarea îngrășămintelor utilizate în sectorul agricol. Termen: 30 Iunie 2024.
10. Compensarea costului energiei folosite pentru irigații. Termen: 31 Ianuarie 2024.
11. Reintroducerea facilităților fiscale pentru salariații din agricultură. Termen: 30 Iunie 2024.
12. Clarificarea legislației pentru plata subvențiilor de tip ANT și SCZ în zootehnie începând cu anul de cerere 2023. Termen: 31 Ianuarie 2024.
13. Sprijin pentru sectorul de vaci de lapte printr-un ajutor de minimis pentru achiziția de vițele. Termen: 31 Marie 2024.
14. Plata subvențiilor pe baza unor dovezi privind activitatea agricolă pentru combaterea încasării sumelor APIA de către persoane care nu fac agricultură. Termen: 29 Februarie 2024.

Fermierii au mai cerut discuții și pentru alte chestiuni relevante identificate de membrii organizațiilor membre AAC:

• Modul de aplicare a legislației privind amplasamentul fotovoltaicelor pe terenuri fertile;
• Legea Vânătorii și carnivorelor mari;
• Analiza modului prin care Oficiul de Cadastru și Carte Funciară implementează legislația și hotărârile judecătorești cu impact asupra fermierilor (vânzarea-cumpărarea terenurilor, cadastru etc.);
• Implementarea și operaționalizarea Sistemului Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură.
Termen: 31 mai 2024.

Clubul Fermierilor Români:

1. Acordarea subvențiilor APIA aferente anului 2023 până la finalul lunii februarie 2024, inclusiv pentru fermierii aflați în eșantionul de control clasic și prin teledetecție, precum și accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).
2. Compensarea pierderilor fermierilor afectați de perturbarea majoră a pieței cerealelor, cauzată de importul cerealelor ieftine din Ucraina, care nu respectă standardele UE și pot pune în pericol siguranța alimentară, dar și de tranzitul cerealelor și oleaginoaselor ucrainene: minim 60 EURO/tonă comercializată, prin acordarea unui ajutor de stat, conform cadrului de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană care permite ca statele membre să acorde până la 280.000 Euro/fermă și până la 2,5 milioane EURO/IMM din industria agroalimentară. Evidențiem diferența între prețurile bursiere și cele oferite fermierilor români de traderi în Portul Constanța.
3. Oferirea unor subvenții aferente pierderilor cauzate de volatilitatea prețurilor de comercializare a cerealelor și oleaginoaselor în anul agricol 2023 – 3 EURO/tonă depozitată/lună, pentru perioada septembrie 2023-februarie 2024.
4. Oferirea unor linii de creditare avantajoase antreprenorilor din agricultură cu garanții guvernamentale, până cel târziu la finalul lunii ianuarie, care să permită fermierilor continuarea activității în anul curent – lansarea operațională a Creditului Agricol și Creditul Fermierului.
5. Continuarea programelor AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST prin creșterea plafoanelor de garantare și a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanție FGCR, precum și extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B și C, demers realizat în colaborare cu BNR și instituțiile bancare.
6. Plata cheltuielilor privind compensarea parțială a costurilor energiei utilizate pentru irigarea suprafețelor agricole în baza contractelor multianuale/sezoniere pentru întreg anul 2023.
   Bugetarea integrală a plăților parțiale pentru anul 2024 privind asigurarea consumului de energie electrică necesar irigării terenurilor agricole (în prezent:  alocări realizate de ANIF  în limita fondurilor disponibile).
7. Echivalarea categoriei B cu TR și a categoriei B1 cu TR1, indiferent de masa maximă autorizată a utilajului agricol.
8. Adoptarea unor decizii, la nivel național (caz de forță majoră) și european privind derogarea de la aplicarea Gaec 7 și 8 pentru anul curent, și oferirea unui răspuns cert fermierilor români până la finalul lunii ianuarie – doar astfel aceștia își mai pot realiza o prognoză în privința gestionării eficiente a culturilor agricole pentru anul 2024.
9. Sprijinirea fermierilor afectați de secetă pentru pierderile suferite aferente producției și valorificării cerealelor și oleaginoaselor pentru culturile de toamnă 2022, prin acordarea unui ajutor de stat, având la bază cadrul temporar Ucraina în valoare de 100 EURO/ hectar.
10. Asigurarea unei competiții corecte pe piața comună europeană (inclusiv statele aflate într-un proces de aderare la UE) în ceea ce privește importul produselor agroalimentare care prezintă standarde neconforme regulamentelor europene privind agricultura, mediul și sănătatea consumatorilor europeni.
11. Stabilirea unei scheme de microcreditare care să permită accesul facil și rapid a fermierilor români la surse financiare atât de necesare afacerilor agricole de dimensiuni mici și medii, în vederea evitării renunțării la activitatea desfășurată.
12. Protejarea pieței interne prin efectuarea de controale sistematice pentru verificarea regimului vamal și respectarea cerințelor UE. Multe produse ucrainene își schimbă originea în Rep. Moldova și Bulgaria, iar apoi sunt comercializate pe teritoriul României.
13. Revizuirea legislației fiscale în ceea ce privește taxarea companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 mil. EURO, precum și a instituțiilor bancare. Solicităm identificarea unei soluții optime prin care sectorul agroalimentar să fie exceptat, deoarece în mod firesc cei 1% deduși din cifra de afaceri a firmelor mari și cei 2% din cifra de afaceri a instituțiilor bancare, se extrag din prețul mărfurilor. Ulterior, în etapa procesării materiei prime și a comercializării produselor finite în zona de retail, acești 3% se regăsesc în prețul de raft, pe care consumatorul îl plătește. Practic, fermierul va plăti cei 3% , iar consumatorul final aceeași pondere, tot 3%.
14. Asumarea de către Guvernul României a proiectului strategic privind extinderea capacității și adaptarea proceselor logistice aferente Portului Constanța pentru asigurarea accesului cu prioritate a mărfurilor din România la export.

Măsurile propuse de ASF pentru transportatori în privința RCA:

Ce a promis Ministerul Transporturilor:

Ministerul Transporturilor a propus șase promisiuni pe care le poate îndeplini în termen de o lună.

1. Stabilirea unor culoare dedicate la frontiere și în Portul Constanța care să permită doar tranzitarea autocamioanelor din statele membre ale Uniunii Europene (cele din afara UE vor trece pe un flux separat);
2. Reglementarea aplicării amenzii pentru lipsa rovinietei, în cazul în care timpii petrecuți în așteptare pentru trecerea frontierei depășesc valabilitatea rovinietei pentru ziua respectivă;
3. Stabilirea unor limite, în conformitate cu legislația europeană și din alte state membre ale UE, privind toleranțele pentru depășirea greutății camioanelor la maximum 5%;
4. Stabilirea unor limite, în perioada campaniilor agricole, pentru autocamioanele care transportă cereale colectate din câmp către zonele de depozitare (distanțele se mențin în limita de 70 km, conform legii, iar tonajele pot fi depășite cu maximum 10%- raportat la tonajele legal premise);
5. Obligativitatea expeditorilor de a prezenta la licențiere o asigurare de risc financiar sau orice altă formă de garanție bancară, în limita căreia se poate încheia tranzacția;
6. Identificarea unei soluții privind sancționarea doar a furnizor și a destinatarului în cazul depășirii încărcării camioanelor.” a transmis ministerul Transporturilor”.

Ce a promis Ministerul Finanțelor:

Măsurile care ţin de tranzitarea cerealelor ucrainene pe teritoriul României trebuie înăsprite, iar în acest sens va fi introdus sigiliul electronic al mărfurilor, a declarat duminică ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul discuţiilor cu transportatorii şi fermierii, relatează Agerpres.

Acesta a fost întrebat dacă există siguranţa că nu rămân pe teritoriul României cereale ucrainene care tranzitează ţara noastră.

“Acestea sunt măsuri care ţin de un mai bun management organizat la nivelul nostru (…), pentru că într-adevăr dumnealor s-au plâns pe bună dreptate. Aici le dăm dreptate pentru că trebuie noi să înăsprim toate aceste măsuri care ţin de tranzitarea României şi nu întâmplător introducem sigiliul electronic al mărfurilor. Sunt 2.000 de sigilii pe care avem în intenţie să le achiziţionăm şi care sper eu cu data de 1 iulie să le putem avea operaţionale”, a spus Boloş, la finalul discuţiilor cu transportatorii şi fermierii.

El a adăugat că toate aceste lucruri nu pot fi rezolvate peste noapte şi din punctul acesta de vedere are “înţelegere maximă” faţă de revendicările protestarilor.

În ceea ce priveşte informaţiile potrivit cărora se vinde la negru grâu ucrainean pe piaţa din România, Boloş a transmis că împreună cu Ministerul Transporturilor “va trebui să fim mult mai vigilenţi”.

“În momentul de faţă acestea sunt informaţii pe care le avem şi noi din discuţiile cu dumnealor. Sigur, aici organele statului, noi prin Autoritatea Vamală română şi apoi cântărirea aceea care se face la intrarea şi ieşirea din ţară, împreună cu Ministerul Transporturilor, va trebui să fim mult mai vigilenţi în a avea măsuri. (…) Din discuţiile cu dumnealor spuneau că există modalităţi prin care, deşi noi aplicăm sigiliul mărfii, prin trapele care se deschid se poate descărca o cantitate semnificativă de material şi s-ar reduce cantitatea de marfă transportată, dar acestea sunt lucruri pe care noi împreună cu Autoritatea Vamală română le vom verifica în următoarea perioadă şi vom stabili măsuri concrete pentru a-i sprijini”, a mai spus Boloş.

Şeful de la Finanţe a adăugat că va veni cu un pachet de măsuri atât pe partea de simplificare a procedurilor la trecerea punctelor de frontieră, cât şi în ceea ce priveşte înăsprirea măsurilor pentru tranzitul mărfurilor.

“Deocamdată am avut discuţia cu Autoritatea Vamală Română din perspectiva procedurilor simplificate pentru trecerea punctelor de frontieră şi să-i sprijinim la reducerea timpilor de aşteptare în vamă. Aici parteneriatul este comun cu Ministerul Transporturilor şi cu celelalte organe competente şi sigur, aici o să venim cu un pachet de măsuri care priveşte atât partea de simplificare a procedurilor, cât şi înăsprirea măsurilor pentru tranzitul mărfurilor, dar trebuie să ţinem cont că până la sigiliul electronic al mărfurilor tot vom avea aceste uşoare dificultăţi pentru a rezolva problemele dumnealor”, a mai spus ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

Alte măsuri propuse/respinse de autorități

Potrivit informațiilor G4Media.ro, în urma negocierilor din acest weekend, instituțiile au formulat următoarele propuneri: