Polonia a fost cel mai mare beneficiar al apartenenței la UE dintre statele membre estice care au aderat la blocul comunitar începând cu 2004, arată un nou raport al băncii poloneze Pekao, citat de Notes from Poland. În această perioadă, economia sa a înregistrat, de asemenea, a treia cea mai rapidă creștere dintre toate cele 27 de țări din Uniune.
PIB-ul real al Poloniei – o măsură a producției economice ajustată în funcție de variația prețurilor – s-a dublat între 2004 și 2022. Aceasta a fost mai mult decât oricare dintre celelalte țări din Europa Centrală și de Est care au aderat la UE.
Dintre acestea, România a înregistrat a doua cea mai mare creștere, de 80%. Între timp, vecinii Poloniei, Slovacia, Lituania și Republica Cehă au înregistrat o creștere de 78%, 74% și, respectiv, 51%. În aceeași perioadă, PIB-ul UE în ansamblu a crescut cu 27%.
În raportul său, Pekao notează că “în întreaga UE, doar micile Malta și Irlanda, cu taxele sale preferențiale pentru corporațiile globale, au înregistrat o creștere mai rapidă în această perioadă”. Între 2004 și 2022, PIB-ul Maltei a crescut cu aproape 200%, în timp ce cel al Irlandei a crescut cu 185%.
“Mulți indicatori demonstrează că Polonia a fost cel mai mare beneficiar al aderării la UE dintre toate țările din regiune care au aderat la comunitate în 2004 și ulterior”, scrie banca.
Raportul său notează că, în ultimele două decenii, sectoarele poloneze de informații și comunicații și de servicii pentru companii au înregistrat o creștere de trei ori a valorii adăugate, a patra și, respectiv, a treia cea mai rapidă creștere din UE.
Între timp, valoarea adăugată a Poloniei în sectorul serviciilor financiare a crescut de 2,9 ori, a doua cea mai rapidă creștere din UE, în timp ce sectorul producției industriale a crescut cu 2,8 ori, ceea ce reprezintă cea mai rapidă rată din UE.
“Cu excepția Irlandei menționate mai sus și a celor mai mici economii din UE (Luxemburg, Malta și Cipru), Polonia s-a clasat în primele trei țări din UE în ceea ce privește amploarea creșterii din 2004 în nu mai puțin de opt sectoare mari ale economiei”, se arată în raport.
Banca a constatat că Polonia a avansat cel mai puternic și în clasamentul UE al exportatorilor.
“Toate țările din regiunea [ECE] au avut de câștigat de pe urma aderării ca furnizori în cadrul lanțurilor de aprovizionare regionale, dar Polonia a fost cea mai mare beneficiară a procesului de relocalizare a industriei europene”, notează rapoartele sale.
Ponderea Poloniei în totalul exporturilor statelor UE a crescut cu 3,1 puncte procentuale între 2004 și 2022, comparativ cu o creștere de 1,5 p.p. și de 0,8 p.p. înregistrată de vecinii săi din sud, Republica Cehă și Slovacia.
Variația ponderii cotei statelor membre selectate în totalul exporturilor UE-27, 2023 față de 2004 (sursa: 20 de ani de prezență a Poloniei în Uniunea Europeană din perspectiva întreprinderilor și a sectoarelor economiei, Pekao bank)
Economiștii de la Pekao au remarcat că apartenența la UE a permis economiei poloneze să crească mai rapid decât țările din sudul zonei euro, precum Spania.
În 2022, Polonia a depășit Spania în indicele de bogăție a gospodăriilor din UE. Cu un an mai devreme, a depășit și Portugalia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, luând în considerare diferențele de nivel al prețurilor dintre țări (cunoscute sub numele de paritatea puterii de cumpărare, sau PPP).
Însă Pekao remarcă faptul că, deși Polonia a făcut pași uriași în ultimele două decenii, este încă în urmă în ceea ce privește aspecte precum investițiile în cercetare și dezvoltare – chiar și în comparație cu alte țări din regiune – în special în sectoare precum cel auto și cel farmaceutic.
În plus, în sectoare precum cel al produselor chimice, al produselor farmaceutice și al utilajelor, ponderea Poloniei în exporturile UE este scăzută, în timp ce balanța sa comercială externă este negativă, “în general mult mai mult decât în momentul aderării”.
De asemenea, Polonia rămâne una dintre cele mai energofage și “murdare” economii din UE. Ponderea tehnologiilor cu emisii zero de dioxid de carbon în producția de energie electrică, deși a înregistrat o creștere solidă în ultimii ani, este încă cea mai mică din întreaga UE.
“Costul ridicat al certificatelor de emisii de CO2 înseamnă că intrăm într-o eră a scumpirii energiei (mai scumpă decât media UE) și a penalizării companiilor poloneze pentru emisivitatea lor peste medie”, a scris banca. “Accelerarea tranziției energetice devine prioritatea noastră în materie de investiții, afectând competitivitatea companiilor.”
Analiștii de la Pekao se așteaptă, totuși, ca Polonia să rămână unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE în următorii ani, stimulată de deblocarea recentă a 137 de miliarde de euro din fondurile UE înghețate.
Raportul băncii notează, de asemenea, că Polonia are “un potențial considerabil de a ne crește în continuare cota în comerțul intraunional”, în special pe piețe precum Franța, Italia și Spania.
România a primit aproape 90 de miliarde de euro de la aderarea la UE
De la aderare, România a primit în total 89.5 miliarde de euro și a contribuit la bugetul UE cu 28.9 de miliarde de euro, rezultând un sold pozitiv de aproximativ 60 de miliarde de euro (*date de la 31 octombrie 2023), scria la finele anului trecut europarlamentarul Alin Mituța pe LinkedIn. El mai arată că fiecare cetățean român a beneficiat în 2022 în medie de 293,09 euro beneficiu net – adică suma atrasă de România minus contribuția țării la bugetul UE. România este al 4-lea cel mai mare beneficiar al bugetului UE în timp ce Germania, Franța și Olanda sunt cei mai mari contributori. Impactul fondurilor europene în 2022 asupra PIB-ului României a fost de 2,52%. Potrivit datelor INS, PIB-ul României a crescut în 2022 cu 4,7%. Mai mult de jumătate din această creștere s-a datorat fondurilor UE, mai nota eurodeputatul.
Performanțele României și Poloniei la atragerea de fonduri europene au fost evidențiate și de un institut german, care a analizat datele pentru anul 2022.
După Polonia, cel mai mare beneficiar net al bugetului UE a fost în 2022 România, după cum arată un nou studiu al Institutului Economic German (IW), potrivit arenaconstruct, care notează că polonezii au atras de două ori mai mulți bani decât românii.
Polonia a primit cu 11,9 miliarde de euro mai mult decât a plătit la bugetul UE. Ceilalți beneficiari de top au inclus România cu 5,6 miliarde de euro și Ungaria cu 4,4 miliarde de euro.
Fiecare german a plătit anul trecut mai mult de 237 de euro decât a primit de la UE – nicio altă țară nu a băgat atât de adânc mâna în buzunare, comentează analiștii IW.
Anul trecut Germania a plătit în total la bugetul UE mai mult cu 19,7 miliarde de euro decât a primit. Acest lucru este demonstrat de o nouă evaluare IW bazată pe cifrele Comisiei Europene.
Analiza Emerging Europe: UE a fost benefică pentru țările din Europa de Est
De la Tallinn la Ljubljana, Europa de Est culege roadele celor două decenii de apartenență la UE. Dar, chiar dacă nici măcar euroscepticii regiunii nu au vreo intenție reală de a părăsi blocul, s-ar putea face totuși mai mult pentru a se populariza avantajele evidente ale apartenenței la cea mai mare piață unică a planetei, arăta și Emerging Europe, la începutul anului.
A fost cea mai mare expansiune a UE din toate vremurile – una cum cel mai probabil nu vom mai vedea vreodată. Pe 1 mai 2004 au devenit membri UE 10 țări (din care opt est-europene: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia; celelalte sunt Cipru și Malta).
Drept urmare a valului cinci de extindere (cum a fost denumit formal), numărul membrilor a crescut brusc de la 15 la 25, numărul limbilor oficiale de la 11 la 21, iar populația UE a primit un aport de 75 de milioane.
În același val de extindere sunt incluse și Bulgaria și România, care nu au putut adera în 2004 din cauza problemelor cu statul de drept și corupția, dar care sunt socotite de Comisia Europeană tot parte a valului cinci.
Aderarea la UE venea la pachet cu promisiunea implicită a convergenței economice, în virtutea căreia nivelul de trai avea să-l ajungă curând din urmă pe cel al Europei de Vest.
Aproape două decenii mai târziu, acele așteptări au fost în mare parte împlinite, întrucât procesul prinderii din urmă care căpătase avânt în cursul negocierilor de aderare a primit un nou imbold prin calitatea de membru. În 2022 PIB-ul per capita al Estoniei, Lituaniei și Sloveniei l-au depășit pe al Spaniei. Polonia a întrecut Portugalia. Toate țările care au aderat în 2004 se pot lăuda acum cu un PIB per capita mai mare ca al Greciei.
Chiar dacă în unele cazuri decalajul în materie de nivel de trai și PIB persistă – iar un alt decalaj, tot mai mare, cel urban-rural, stârnește mare îngrijorare cu privire la întreaga regiune – accesul la piața unică a adus noi ocazii de afaceri, a declanșat mari influxuri de capital în noii membri și a facilitat integrarea acestora în lanțurile globale de aprovizionare.
UE își îmbogățește statele membre
Oricum l-ai măsura, valul cinci de extindere a fost un succes absolut. Poate că exemplul cel mai evident e Polonia. Un raport din 2023 al grupului de reflecție Polish Economic Institute (PEI) susține că PIB-ul per capita al țării exprimat prin paritatea puterii de cumpărare (PPP) e acum cam cu 31% mai mare decât ar fi fost dacă Polonia nu ar fi aderat la UE.
Pentru a evalua efectul prezenței Poloniei pe piața unică, PEI a examinat un scenariu contra-factual privind creșterea PIB-ului dacă țara n-ar fi aderat la UE. A constatat astfel că în 2021 PIB-ul per capita exprimat în PPP reprezenta 78% din media UE, față de 40% în 1990 și 50% în 2004, la momentul aderării.
Dacă n-ar fi participat la piața unică, PIB-ul Poloniei ar fi reprezentat doar 60% din media UE, afirmă PEI.
„Dacă nu ar fi fost în piața unică, PIB-ul per capita al Poloniei ar fi fost în 2021 la nivelul din 2014; prin urmare, apartenența la UE i l-a mărit cu aproape 1,5% pe an”, a declarat Marek Wąsiński, șeful departamentului de economie globală al PEI.
Succesul economic al Poloniei a fost alimentat de comerțul cu ceilalți membri UE, facilitat la rându-i de piața unică: de când a aderat la UE, creșterea ei economică s-a bazat în proporție de două treimi pe exporturi. Polonia a exportat în 2021 în UE bunuri de 216 miliarde de euro, 75% din totalul exporturilor ei.
Pentru unii membri ai aceluiași val acel procent e chiar mai mare: peste 80% în cazurile Cehiei și Slovaciei, conform Eurostat.
Retorica anti-Bruxelles
Până și Ungaria condusă de tot mai autoritarul și mai agresivul Viktor Orbán, împotmolită după toate aparențele într-un conflict etern cu UE pe tema a orice, de la ajutarea Ucrainei la statul de drept, exporturile se îndreaptă în proporție de aproape 80% către UE. În 2023 Ungaria a reușit să înregistreze un record al investițiilor străine directe – în mare parte mulțumită poziționării ei, la figurat și la propriu, în inima Europei.
De fapt, intersectată în toate direcțiile de o rețea extrem de impresionantă de autostrăzi (construită aproape exclusiv cu subvenții și credite de la UE), care o depășește deja ca lungime totală pe cea a Austriei vecine, Ungaria a profitat excepțional de mult de pe urma apartenenței la UE.
Conform Băncii Mondiale, PIB-ul Ungariei în 2003 (ultimul an întreg petrecut în afara UE) era de numai 85,28 de miliarde de dolari. În 2023 a depășit pentru prima oară 200 de miliarde de dolari și se estimează că va atinge 300 până în 2030.
Din toate aceste motive, partidul eurosceptic Fidesz al lui Orbán e bine poziționat pentru a câștiga alegerile europene din iunie.
Și alte partide eurosceptice din toată regiunea, de la AUR-ul de extrema dreaptă din România până la EKRE din Estonia, e probabil să obțină rezultate bune. În ciuda beneficiilor evidente pe care le oferă UE, atacarea ei aduce voturi din partea unui segment considerabil al electoratului continental (inclusiv în Europa de Vest, după cum o demonstrează ascensiunea AfD în Germania și a Adunării Naționale în Franța).