Foto: © Tero Vesalainen / Dreamstime.com
Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 4 aprilie 2024, citat de Agerpres.
„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, care cobora la 4,7 la sută în decembrie 2024 şi la 3,5 la sută la finele anului viitor. S-a sesizat că descreşterea va fi antrenată pe mai departe într-o proporţie însemnată de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă este aşteptată să slăbească însă progresiv, pe fondul influenţelor în atenuare decurgând din efecte de bază şi din corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare. Acţiunea dezinflaţionistă va fi resimţită cu precădere la nivelul inflaţiei de bază şi pe segmentul LFO, în timp ce dinamica preţului combustibililor îşi va accentua probabil ascensiunea în perspectivă apropiată, inclusiv în raport cu proiecţia precedentă, ca urmare a creşterii peste aşteptări a cotaţiei petrolului în ultimele luni, au remarcat membrii Consiliului”, se spune în document.
De asemenea, balanţa riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, făcând referiri la măsurile fiscale aplicate recent, dar posibil şi în perspectivă, în scopul susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi la măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază care a fost prelungită până la finele anului curent, dar şi la potenţiala evoluţie viitoare a cotaţiei ţiţeiului, inclusiv în contextul tensiunilor geopolitice.
„În acelaşi timp, s-a convenit că din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste doar ceva mai modeste decât în prognoza precedentă şi în intensificare uşoară în perspectivă apropiată, în condiţiile în care se anticipează o mărire uşoară a excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent, după restrângerea peste aşteptări din trimestrul IV 2023, precum şi o dinamică mai ridicată a costurilor salariale unitare comparativ cu previziunile anterioare. Efecte dezinflaţioniste apreciabile vor veni însă probabil din descreşterea dinamicii preţurilor importurilor şi din ajustarea descendentă graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului. În discuţiile referitoare la perspectiva apropiată a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit noilor evaluări, economia este aşteptată că consemneze creşteri trimestriale mai solide în prima parte a anului curent decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a dinamicii ei anuale faţă de nivelul atins în trimestrul IV 2023″, se menţionează în minuta BNR.
Potrivit sursei citate, s-a sesizat că indicatorii cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept principal determinant al creşterii în termeni anuali a economiei în trimestrul I 2024, dată fiind mai ales accelerarea puternică a creşterii vânzărilor cu amănuntul în luna ianuarie faţă de perioada similară a anului trecut. Din partea exportului net este însă posibil un aport negativ mărit, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze în ianuarie 2024 pe cea a exporturilor, dar într-o mai mică măsură decât în trimestrul anterior, reintrând marginal în teritoriul negativ. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să crească în termeni anuali, însă mai temperat decât în trimestrul IV 2023, în timp ce deficitul de cont curent şi-a mărit considerabil dinamica anuală, ca urmare de deteriorării balanţelor veniturilor, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
„În acelaşi timp, incertitudinile şi riscurile ce decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri sunt amplificate pe termen scurt de rezultatul execuţiei bugetare din primele două luni ale anului, precum şi de dinamica salariilor din sectorul public şi de implicaţiile noii legi a pensiilor, au arătat în numeroase intervenţii membrii Consiliului. Dincolo de orizontul scurt de timp, sursa majoră de riscuri crescute o constituie în schimb măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE, au susţinut membrii Consiliului”, spune BNR.
Totodată, au fost evidenţiate însă şi incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate în continuare de războiul din Ucraina şi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.
„Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa menţinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene şi au reiterat cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice. Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, potrivit documentului.
În aceste condiţii, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00%. De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.