Un nou tip de fraudă prin telefon: atacatorii pretind că sunt funcționari bancari pentru a obține datele victimelor/ Ce recomandări au Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB)

telefon Foto: Pixabay

Fraudele prin apeluri telefonice false (spoofed) s-au înmulțit în ultima perioadă, avertizează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB).

Concret, infractorii se prezintă ca funcționari bancari și utilizează în fals numere de telefon ale băncilor, sau unele apropiate, folosind un discurs inedit, persuasiv și înșelător.

DNSC atrage atenția, printr-un comunicat de presă, că în ultimele zile, este activă o campanie care se folosește de numele unor bănci pentru apeluri false (spoofed) în care atacatorii apelează potențiale victime și se prezintă drept angajați ai acestora. Spoofing-ul numărului de telefon este o tehnică de înșelăciune prin care un atacator își modifică numărul de telefon astfel încât să apară pe ecranul persoanei apelate un alt număr decât cel real.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Această metodă este utilizată pentru a induce în eroare victima, determinând-o să creadă că interlocutorul reprezintă o entitate legitimă, cum ar fi o bancă sau o altă instituție, fiind folosită pentru a obține informații personale sau bancare sensibile.

În actuala variantă de campanie frauduloasă, persoana apelată telefonic este anunțată că i s-a aprobat creditul solicitat.

Primul instinct este acela de a reacționa rapid și de a efectua demersurile necesare pentru anularea acestei acțiuni. Atacatorii mizează pe acest aspect încă de la început, și anume pe activarea rapidă a emoției, pentru a evita ca interlocutorul să acționeze cu calm la telefon și să pună întrebările logice în acest caz, ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare, cu banca sau cu autoritățile.

Din momentul în care persoana apelată anunță că nu a efectuat vreo cerere pentru acordarea unui credit, atacatorii îi spun că în acel caz este cel mai probabil vorba despre o „fraudă” și că vor avea nevoie de anumite date personale, date de autentificare, respectiv date bancare, pentru a face demersurile necesare raportării presupusei „fraude” și pentru a recupera eventualele sume pierdute. Acesta este un scenariu înșelător în care sunt folosite extrem de bine tehnici de inginerie socială, iar atacatorii sunt foarte bine antrenați în a fi convingători și amabili.

Recomandări pentru evitarea atacurilor prin apeluri telefonice false (spoofed):

  • Verificați întotdeauna sursa/autenticitatea apelurilor telefonice primite printr-un canal de comunicare oficial alternativ, înainte de a oferi orice informații personale.
  • Refuzați apelurile care vi se par suspecte, chiar dacă pretind că provin de la bănci sau alte autorități și apar numere de telefon ale acestora, sau unele asemănătoare.
  • Nu furnizați date personale la telefon și nici date bancare! Băncile nu vor cere niciodată informații privind parole de acces la contul bancar și nici date de pe cardurile bancare. Nu răspundeți la astfel de solicitări și încheiați apelul imediat.
  • Nu discutați despre credite și bani la telefon. O bancă nu va apela niciodată telefonic utilizatorii pentru anula credite sau a le promite recuperarea unor sume de bani.
  • Raportați apelurile suspecte. Dacă primiți un apel care vi se pare dubios, informați imediat banca/instituția în numele căreia se pretinde că a fost efectuat apelul pentru a ajuta la identificarea rapidă a tentativelor de fraudă.
  • Notificați autoritățile dacă ați fost victima fraudelor. Dacă ați divulgat accidental date personale sau ale cardului, contactați imediat banca pentru a bloca accesul la conturi și raportați incidentul la Poliție și la Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
  • Spuneți prietenilor și familiei despre atacurile care folosesc instrumente pentru a realiza apeluri spoofed. Astfel ajutați direct la conștientizarea noilor amenințări din mediul online și la reducerea numărului potențial de victime ale acestor atacuri. Contribuiți la răspândirea acestor avertizări prin detalii asupra discursului inedit și înșelător folosit de atacatori, pentru a reduce șansele ca astfel de tentative de fraudă să aibă succes.
  • Dacă v-ați divulgat datele cardului bancar, este important să contactați imediat banca pentru a bloca orice tranzacții neautorizate. În cazul în care constatați că ați suferit pierderi financiare ca urmare a unui incident de tip spoofing, depuneți o plângere oficială la Poliție fizic, sau online, trimițând un e-mail la adresa petitii@politiaromana.ro. De asemenea, informați Directoratul Național de Securitate Cibernetică fie telefonic, la numărul 1911, fie prin e-mail la alerts@dnsc.ro, pentru a contribui la prevenirea unor astfel de incidente în viitor.

 

Sursa foto: Facebook/Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: