Ucraina nu va prelungi acordul cu rușii de la Gazprom privind tranzitul gazelor către Europa. Care sunt consecințele și alternativele? (Analiză Reuters)

Ucraina a declarat că nu va prelungi un acord de cinci ani cu grupul rus Gazprom privind tranzitul gazelor ruseşti către Europa, când va expira la sfârşitul anului, dar că sunt explorate alternative, relatează Reuters, care face o analiză pe acest subiect.

Conform News.ro, care citează agenția internaționalp, de la războiul din Ucraina, Norvegia a depăşit Rusia pentru a deveni principalul furnizor de gaze din Europa, iar UE a crescut importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA şi din alte ţări.

CE ESTE RUTA DE TRANZIT AL GAZELOR PRIN UCRAINA?

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Ruta de tranzit al gazelor din Ucraina, convenită de Moscova şi Kiev în 2019, permite Rusiei să exporte gaze către Europa prin Ucraina.

Potrivit operatorului de gazoducte din Ucraina, tranzitul rusesc de gaze prin Ucraina către Europa a scăzut cu 28,5%, până la 14,65 miliarde de metri cubi anul trecut, de la 20,5 miliarde de metri cubi în 2022.

Există două puncte de intrare: Sohranivka şi Sudzha, dar Ucraina a declarat forţă majoră şi a oprit fluxurile prin Sohranivka în 2022. Sistemul conectează Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Moldova.

ŢĂRILE CARE PRIMESC GAZE PE ACEASTĂ RUTĂ

Majoritatea naţiunilor UE şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Foştii principali destinatari de gaze prin Ucraina includ Austria, Slovacia, Italia, Ungaria, Croaţia, Slovenia şi Moldova.

Austria primeşte în continuare cea mai mare parte din gazele sale prin Ucraina, în timp ce alte ţări şi-au diversificat sursele şi au luat măsuri pentru a reduce cererea.

Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, şi-a procurat anul trecut toate gazele necesare de pe pieţele europene, lăsând gazele disponibile de la Gazprom pentru regiunea sa separatistă de est, Transnistria.

Importurile Croaţiei sunt acum minime, iar cele ale Sloveniei au scăzut aproape de zero după ce contractul principalului său furnizor de gaze, Geoplin, cu Gazprom s-a încheiat anul trecut, potrivit unui studiu al Centrului pentru Politica Energetică Globală de la Universitatea Columbia.

Cum pot fi înlocuite gazele care veneau prin Ucraina?

Comisarul UE pentru energie, Kadri Simson, a declarat că o analiză a arătat că există surse alternative de aprovizionare.

Austria poate importa din Italia şi Germania, iar companiile sale de utilităţi au spus că au luat măsuri de precauţie în cazul în care furnizarea de gaze ruseşti se opreşte.

Ungaria se bazează pe gazele ruseşti de pe o rută alternativă: conducta TurkStream, iar Slovenia îşi obţine gazul din Algeria şi din alte surse.

Italia primeşte cea mai mare parte a gazelor necesare printr-o rută care facilitează importurile de gaze azere şi din Algeria.

Furnizorul slovac de gaze SPP a declarat că un consorţiu de cumpărători europeni de gaze ar putea prelua gaze de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina la expirarea contractului de tranzit, dar nu este clar cum ar putea funcţiona acest lucru.

O altă opţiune este ca Gazprom să furnizeze o parte din gaze printr-o altă rută, de exemplu prin TurkStream, Bulgaria, Serbia sau Ungaria. Cu toate acestea, capacitatea prin aceste rute este limitată, a declarat SPP pentru Reuters.

UE şi Ucraina au cerut, de asemenea, Azerbaidjanului să faciliteze discuţiile cu Rusia cu privire la acordul de tranzit al gazelor, a declarat pentru Reuters un consilier prezidenţial azer, care a refuzat să ofere detalii suplimentare.

UE a încercat să-şi diversifice importurile de gaze şi a semnat un acord de dublare a importurilor de gaze azere la cel puţin 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027, dar consilierul a spus că infrastructura şi finanţarea nu sunt încă existente pentru a facilita această expansiune.

Săptămâna aceasta, Ucraina a semnat şi primul său acord cu un exportator de GNL din SUA, pentru a cumpăra încărcături de la sfârşitul acestui an până la sfârşitul anului 2026.

CE SE INTAMPLA CU REŢEAUA DE TRANZIT DE GAZE A UCRAINEI?

Ucraina nu a importat gazE direct din Rusia din 2015, dar foloseşte sistemul de tranzit pentru a aproviziona locuinţe şi companii. Sistemul menţine nivelurile de presiune atât pentru alimentarea europeană, cât şi pentru cea internă. Ucraina are experienţă în gestionarea opririlor de tranzit – cum ar fi cele din 2006 şi 2009 – şi a testat sistemul pentru a se asigura că poate funcţiona dacă livrările din Rusia încetează.

Oficialii ucraineni din domeniul energiei şi surse din industrie au spus în repetate rânduri că nu există nicio ameninţare la adresa Ucrainei prin oprirea tranzitului, spunând că compresoarele ucrainene ar putea pompa gaze din depozitele din vest spre est.

CE VENITURI VA PIERDE GAZPROM?

Rusia ar putea pierde în jur de 4,5 miliarde de dolari anual dacă exporturile se opresc, pe baza unui preţ mediu estimat al gazelor către Europa de 320 de dolari la 1.000 de metri cubi în 2025.

Exporturile sale zilnice prin Ucraina către Europa se ridică în prezent la peste 40 de milioane de metri cubi, potrivit datelor Gazprom.

CE POATE FACE GAZPROM CU GAZELE?

Dacă Ucraina nu extinde acordul, Rusia intenţionează să folosească rute alternative şi să crească exporturile de GNL.

Gazprom îşi propune să stimuleze vânzările de gaze către China. Gazprom a început livrările de gaze către China prin conducta Power of Siberia la sfârşitul anului 2019, cu scopul de a exporta 38 de miliarde de metri cubi (bcm) începând cu anul viitor şi, în cele din urmă, până la 100 de miliarde de metri cubi pe an, inclusiv 50 de miliarde de metri cubi prin proiectul Power of Siberia 2, dar negocierile privind preţul şi alte aspecte au stagnat, mai arată analiza Reuters.