Companiile folosesc datele și inteligența artificială pentru a te face să plătești un preț cât mai mare. Cum se ajunge la discriminare algoritmică a prețurilor

Cum ar fi ca o companie să aibă atât de multe date despre tine, încât să știe că ai fi dispus să plătești mai mult pentru un serviciu sau produs? Acest lucru nu este o distopie, ci este o realitate și se petrece cu ajutorul inteligenței artificiale. Iar în plus, oamenii ar putea fi penalizați de algoritm din cauza rasei, vârstei sau clasei lor sociale, un fenomen numit discriminare de preț prin AI.

Albert Fox Cahn, CEO-ul grupului S.T.O.P. pentru drepturile civile și protecția vieții private, pictează acest tablou distopic: „Toate aceste întreprinderi știu acum atât de multe despre mine încât pot vedea un număr care clipește deasupra capului meu: prețul exact pe care aș fi dispus să îl plătesc la un moment dat. Propriul tău număr clipește chiar acum deasupra capului tău.” El își manifestă îngrijorarea despre aceste practici, într-un articol publicat de Business Insider.

Factori care vor influența prețurile – strategiile Uber, Amazon și Walmart

La comanda unei curse Uber, este bine cunoscut faptul că distanța și ora din zi sunt factori de preț, deoarece ne-am obișnuit cu eficiența rece și extractivă a prețurilor de vârf. Piața liberă oferă oportunitatea de a folosi aceste strategii. Tactica merge însă și mai departe – nivelul bateriei ar fi unul dintre factorii pe care Uber îi folosește pentru a stabili prețul călătoriei, însă corporația neagă vehement această acuzație. Totuși, raționamentul este ușor de înțeles și nu pare a fi deloc departe de comportamentul parșiv al corporațiilor din realitate: cei care mai au puțină baterie sunt mai disperați, iar cei ale căror telefoane sunt la câteva minute distanță de moarte nu vor ezita să plătească aproape orice preț pentru a obține o mașină înainte de a rămâne blocați.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Comercianții cu amănuntul precum Amazon știu foarte, foarte multe despre ceea ce cumpărați, atât pe platforma sa, cât și în afara acesteia. În 2018, prima pagină a ziarelor spunea că Amazon a ajustat prețurile de 2,5 milioane de ori pe zi, dar numărul este probabil cu un ordin de mărime mai mare astăzi.

Walmart, pe de altă parte, nu folosește doar istoricul nostru de cumpărături. În februarie, acesta a cumpărat producătorul de televizoare inteligente Vizio pentru mai mult de 2 miliarde de dolari. Astfel, are acces la o multitudine de date intime ale consumatorilor. În special Vizio a fost amendată cu milioane de dolari pentru acuzații de spionare ilegală a clienților.

“Comercianții nu numai că știu ce ați cumpărat și câți bani câștigați, dar de multe ori știu și unde vă aflați, cum vă merge ziua și care este starea dvs. de spirit, toate acestea putând fi sintetizate perfect de rețelele neuronale AI pentru a calcula cât ați plăti pentru un anumit articol într-un anumit moment.” , spune CEO-ul grupului S.T.O.P.

Stabilirea individualizată a prețurilor se înmulțește în aproape toate sectoarele economiei (streaming, fast-food, chiar și aplicații de întâlniri) și poate fi surprinzător care sunt variabilele care determină prețul mai ridicat. Metodele de extragere a datelor pentru sortarea oamenilor în grupuri de prețuri sunt mai invazive decât am putea crede.

Spațiul personal

Niciun domeniu al comerțului nu mai este considerat prea personal pentru a fi interzis. Tinder, deși vorbește rar despre tehnologia sa de stabilire a prețurilor, a fost descoperit recent de Mozilla și Consumers International că folosește zeci de variabile pentru a ajusta radical prețurile pentru utilizatori. Vârsta, sexul și orientarea sexuală ar putea determina ceea ce AI decide că trebuie să plătiți pentru dragoste.

Dacă nu sunt controlate, prețurile personalizate vor avea efecte nocive asupra întregii societăți. Prețul AI înseamnă că cei care sunt cei mai disperați și mai vulnerabili vor plăti adesea cel mai mult. Chiar mai rău, oamenii ar putea fi penalizați din cauza rasei, vârstei sau clasei lor sociale. O caracteristică a minorităților este faptul că sunt mai afectate de schimbări paternaliste.

Chiar și în cazul segmentării în funcție de bateria telefonului, putem observa astfel de penalizări, explică Business Insider. Persoanele în vârstă sunt de două ori mai predispuse decât utilizatorii tineri să aibă un telefon vechi de cel puțin trei ani. Deoarece smartphone-urile mai vechi tind să aibă o durată de viață mai mică a bateriei, persoanele în vârstă ar putea ajunge să plătească mai mult decât persoanele tinere pentru aceleași curse Uber.

Discriminare tradițională vs. algoritmică

Până acum, cultura cupoanelor permitea companiilor să vândă același produs în același magazin, în același timp, la prețuri diferite – dar le oferea clienților posibilitatea de a acționa. O mare parte din discriminarea tradițională (cupoanele, cardurile de fidelitate, reducerile sezoniere) permite cumpărătorilor să aleagă în ce grupă de prețuri doresc să se încadreze. Cumpărătorii sensibili la preț plăteau cu timpul personal pentru a căuta reduceri, iar cei mai puțin economi plăteau prețul integral. Discriminarea algoritmică a prețurilor ne va priva de posibilitatea de alegere.

Aceste practici le putem regăsi, de exemplu, când rezervăm un zbor, sub forma unui joc în care doar compania aeriană cunoaște regulile. Nenumărate coduri de rezervare, programe de fidelizare și modificări ale tarifelor folosesc datele împotriva portofelului consumatorului. Continuăm să vedem același joc trucat peste tot: în fiecare cursă Uber, în fiecare comandă Amazon, în fiecare călătorie la supermarket. În era algoritmică, variabilitatea prețurilor se strecoară tot mai mult în comerțul digital, tarifele crescând și scăzând în timp real.

Protecție legală

Știm cum să dovedim discriminarea umană: dacă un magazin dintr-un cartier cu populație majoritar de culoare percepe prețuri mai mari decât magazinul similar dintr-un cartier cu populație majoritar albă, experții pot merge la fiecare magazin, pot înregistra prețurile și pot intenta un proces. Acest tip de testare a stat la baza protecției consumatorilor timp de aproape un secol.

Dar cum putem dovedi că un algoritm discriminează? Nu există magazine pe care să le vizităm, nu există etichete cu prețuri de comparat, ci doar milioane de ecrane izolate în buzunarele oamenilor. În cazul acesta este vorba de un cerc vicios, în care dovezile se obțin doar dând în judecată o companie, dar nu putem da în judecată compania fără a avea mai întâi datele.

Am putea asista la apariția unei lumi juridice perverse, bizare, în care companiile care utilizează GenAI pentru a ajusta prețurile în secret se confruntă cu un control juridic mai redus decât magazinele fizice.