Concerte şi activităţi la Festivalul Strada Armenească, în Grădina Botanică din Bucureşti, cu intrare liberă

Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Strada Armenească va avea loc între 2 şi 4 august, în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din Bucureşti. Cultura şi tradiţiile armeneşti sunt sărbătorite şi reinterpretate, aduse în faţa publicului larg. Participanţii la festival au ocazia de a se întâlni cu artişti armeni, români şi basarabeni, consacraţi şi emergenţi. Intrarea la festival este liberă, transmite News.ro.

Subcarpaţi, Ladaniva, Ovidiu Lipan Ţăndărică feat. Stelu Enache şi Balkano, Paulina, Karin Band, Prima Dragoste, etc., două DJ seturi, jam sessions, târg artizanal, ateliere pentru copii, tineri şi adulţi fac parte din program. Participanţii se vor bucura de asemenea de gastronomii internaţionale, cafea la nisip, o bibliotecă în natură care va găzdui o serie de discuţii şi dezbateri.

Pădurea de lângă zona principală a festivalului va găzdui o scenă mai mică, din materiale naturale, unde vor avea loc trei performance-uri sonore realizate în exclusivitate pentru această ediţie. Vineri după-amiază, Centrul Cultural Subcarpaţi va întâlni, într-un challenge ce are potenţialul de a da naştere unor arhitecturi muzicale unice, muzicienii armeni de la Karin Band.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Sâmbătă, multi-instrumentistul şi compozitor din Erevan, Hayk Karoyi, va crea un sound performance inspirat de arta cineastului Serghei Paradjanov, utlilizând discuri vechi din colecţia personală.

În ultima zi de festival, două muziciene din Armenia, Susanna Najarian (voce) şi Lilit Petrosyan (qanun) se vor întâlni pe aceeaşi scenă, pentru a interpreta piese adunate din Armenia rurală şi cântece de leagăn.

Cei mici vor avea o zonă dedicată, unde se vor putea juca în natura urbană, vor asculta basme armeneşti însufleţite de actori păpuşari, jonglerii, baloane uriaşe de săpun şi multe surprize.

De peste douăzeci de ani, „Centrul Cultural Teryan” din Erevan se implică într-o gamă amplă de activităţi pentru păstrarea şi diseminarea valorilor culturale, literare, educative, etnografice, ştiinţifice, de cercetare şi spirituale; promovează conservarea şi răspândirea valorilor spirituale şi culturale, încurajează dezvoltarea culturii armene, organizează şi desfăşoară cursuri de croitorie, lucru manual, broderie, ţesut de covoare, precum şi o serie de alte meşteşuguri.

Centrul Cultural Teryan va susţine următoarele ateliere:

Atelier de Broderie tradiţională din Marash şi pictură textile –  În timpul acestui atelier, participanţii vor fi face cunoştinţă cu principiile şi secretele broderiei din Marash.
Atelier de Ceramică – în timpul acestui atelier, participanţii vor picta pe ceramică, folosind ornamente din miniaturi armeneşti.
Carte de colorat: „Costumul Tradiţional Armean” – în timpul acestui atelier, participanţilor le vor fi prezentate costumele tradiţionale din diferite regiuni ale Armeniei. Fiecare regiune are o cromatică specifică.
Narine Poladian este armeancă din Liban, a studiat arhitectura interioară. În 2018 a decis să meargă în Armenia în calitate de voluntară la Birthright Armenia şi s-a îndrăgostit de procesul de realizare a crucilor din piatră vulcanică (tuf), numite Hacikar. În fiecare zi, interacţionează cu pietrele, infuzându-le energie, promovând conservarea culturii armene.

Ateliere de colaje pornind de la imagini din filmele lui Sergei Parajanov, inspirate de colajele acestuia, susţinute de Bucharest Collage Collective, comunitatea artiştilor ce promovează arta colajului şi oferă un spaţiu de manifestare şi promovare artiştilor bucureşteni.

Festivalul îşi deschide porţile vineri, 2 august de la ora 16:00, şi sâmbătă şi duminică, începând cu orele 12:00.

Programul concertelor:

Vineri, 2 august

17:30 Centrul Cultural Subcarpaţi & Karin Band – challenge multicultural (scena din pădure)
19:30 Concert Hayk Karoyi ft. Susanna Najarian (Armenia)
21:00 Concert Subcarpaţi
22:30   Jam session: Subcarpaţi, Floare de Maidan, Hayk Karoyi & Karin Band

Sâmbătă, 3 august

16:00 Hayk Karoyi – Sound Performance inspirat de arta regizorului Sergei Parajanov (scena din pădure)
17:30 DJ Set Miko
18:30 Concert Prima dragoste (Republica Moldova)
20:00 Concert Karin Band ft. Susanna Najarian (Armenia)
21:30 Concert Ovidiu Lipan Ţăndărică feat. Stelu Enache şi Balkano (România)

Duminică, 4 august

16:00 Sounds of Ararat – Susanna Najarian & Lilit Petrosyan (scena din pădure)

17:00 DJ Set Ligia Keşişian
18:00 JINJ (Armenia)
19:30 Paulina (România)
21:00 Ladaniva (Armenia)

Uniunea Armenilor din România este o organizaţie non-guvernamentală constituită în anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiaţi în România după Genocidul din 1915. După 1990, Comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri, dar să şi promoveze cultura şi tradiţiile armene în rândul publicului larg.