Indicatorul de încredere al mediului de afaceri în economia din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI), a consemnat o scădere în luna iulie, semnalând o ușoară încetinire a ritmului de creștere economică în a doua lună din vară, comparativ cu luna iunie.
Indicatorul compozit al Comisiei pentru România a înregistrat o valoare de 102,5 puncte în luna iulie, cu 1,7 puncte mai jos față de luna iunie, scădere provenită din ușoara deteriorare a încrederii consumatorilor și a managerilor din zona de servicii.
Valoarea din luna iulie a indicatorului compozit se situează totuși peste media pe termen lung a ESI de 100 de puncte și arată că mediul de afaceri anticipează o continuare a creșterii cifrei de afaceri, în toate sectoarele economice, adică atât în industria prelucrătoare, cât și în construcții, comerțul retail și servicii.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În industrie și comerț retail nu s-au consemnat schimbări semnificative ale percepției managerilor, în luna iulie, în timp ce în construcții s-a consemnat o îmbunătățire a anticipațiilor de business.
În ciuda deteriorării din iulie a indicatorului încrederii consumatorilor (-4,1 puncte, de la -10,7 în iunie la -14,8 puncte în iulie), consumul gospodăriilor din România continuă să fie robust, sprijinit de creșterea reală a salariilor (+7,2% în mai) și scăderea dobânzilor la creditele de consum și de nevoi personale. În primele 5 luni din acest an, comparativ cu primele 5 luni din 2023, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul înregistrează un plus de 6,4%.
La rândul său, Eugen Sinca, analist BCR, subliniază într-un raport de analiză faptul că valoarea medie a indicatorului ce măsoară încrederea consumatorilor români, pe perioada ianuarie-iulie 2024, este cu mult peste valoarea medie pentru perioada ianuarie-iulie 2023. Asta semnalează o poziție financiară general pozitivă la nivelul populației, în ciuda șocurilor inflaționiste din trecut și a ritmului inflației încă ridicat (+4,9% în iunie).
Sinca mai punctează că îmbunătățirea percepției în sectorul de construcții (+0,6 puncte, de la -6,6 puncte în iunie la -6,0 puncte în iulie) se datorează creșterii formării brute de capital fix (investiții în active utilizate în procesul de producție, de exemplu utilaje), sprijinită de investițiile în infrastructură finanțate de UE.
După cum a scris Economedia aici, companiile românești au început în sfârșit să intre în „liga mare” și să lucreze prin asocieri la proiecte majore de infrastructură, nu doar ca subcontractori ai companiilor străine. În plus, mulți constructori români au demarat investiții în capacități de producție de materiale de construcții, ceea ce le reduce dependența de importuri și le aduce avantaje competitive.
Totodată, activitatea în acest sector este văzută ca rămânând pe o tendință de creștere. Până în luna mai, lucrările de construcții înregistrează o creștere anuală de +4,9%, ceea ce ar trebui să conducă la o contribuție pozitivă a sectorului la creșterea economică din cel de-al doilea trimestru din an, după cum punctează analiștii BCR.
Impulsul economic pozitiv va continua în acest an. Scăderile de dobândă din partea băncilor centrale vor sprijini activitatea economică, riscul fiind reinflamarea inflației
Evoluția ESI are un grad ridicat de corelare cu dinamica creșterii economice (PIB). Produsul intern brut (PIB) al României a crescut în primul trimestru din acest an cu un ritm trimestrial de 0,7%, conform celor mai recente date de la Institutul Național de Statistică (INS), în condițiile unei medii pe perioada ianuarie-martie de asemenea peste nivelul de 100 de puncte.
Conform datelor publicate de Comisia Europeană pentru lunile aprilie, mai și iunie, dinamica trimestrială a PIB și-a continuat cel mai probabil expansiunea în cele trei luni analizate, cu un ritm cel mai probabil în accelerare față de primul trimestru din acest an.
În plus, analiștii anticipează că impulsul pozitiv va continua, pe măsură ce Banca Națională a României (BNR) și celelalte bănci centrale importante din lume vor continua sau vor începe, în funcție de situație, ciclul de moderare în jos a nivelului ratelor de dobândă.
BNR a făcut prima sa reducere a dobânzilor de 0,25% în debutul lunii iulie, un prim pas simbolic care dă un semnal macroeconomic important, în general unul de stimulare și implicit de „lungire” a ciclului de afaceri. Mai multe despre efectele deciziei BNR de a reduce dobânzile la lei și traiectoria lor puteți citi aici.
În orice caz, construcțiile ar fi unul din sectoarele care ar beneficia cel mai mult de pe urma ciclului de scădere a dobânzilor, ceea ce explică suplimentar îmbunătățirea percepției managerilor din acest sector în luna iulie.
Pe de altă parte, deteriorarea încrederii managerilor din industrie (-0,1 puncte) s-a datorat numărului de comenzi în scădere. Totuși, anticipațiile de producție pentru următoarele luni s-au îmbunătățit.
În acelaşi timp, rata de utilizare a capacităţii a continuat să se situeze cu mult sub media pe termen lung de 77,1%, ceea ce sugerează cerere încă slabă (în special externă) și motoare încă turate sub potențial în industria prelucrătoare. Rata de utilizare a capacității în industria românească s-a situat la 68% în iulie, foarte aproape de media de 67,8% din trimestrul doi.
Redresarea industriei manufacturiere europene și-a pierdut avântul
În luna mai, ultima pentru care există date de la INS, producția industrială s-a contractat cu 6,3% față de luna aprilie și cu 6,5% față de luna mai 2023, semnalând că reaccelerarea industrială anticipată în primăvară, în Europa, și-a pierdut masiv din avânt. Datele ESI semnalează o nouă scădere a producției industriale în luna iunie, date ce vor fi publicate de INS în data de 8 august.
Inclusiv datele din Germania au înregistrat o deteriorare severă în luna iulie, ce semnalează o recuperare economică încă anemică. Conform datelor publicate recent de institutul economic german Ifo, încrederea managerilor din economia germană s-a prăbușit în iulie, după o revenire la început de an, în timp ce încrederea consumatorilor a consemnat doar o îmbunătățire ușoară. Economia Germaniei este văzută ca rămânând în stagnare în trimestrul trei din acest an.
Scăderea dobânzilor în SUA și zona euro, în ultimele câteva luni ale anului, ar putea totuși să reaprindă cererea și producția industrială externă, sprijinind inclusiv fabricile românești.
În același timp, managerii din servicii din economia românească anticipează o cerere domestică mai slabă în următoarele trei luni, în timp ce sondajul în rândul consumatorilor arată un interes mai mic pentru achiziții majore. Totodată, încrederea în rândul managerilor din sectorul de comerț retail nu a înregistrat schimbări notabile, cu excepția faptului că anticipațiile cu privire la viitor s-au îmbunătățit.
De notat că, în luna mai, în ceea ce privește serviciile prestate în special întreprinderilor, afacerile au crescut puternic în termeni anuali.
„Acest lucru sugerează o creștere economică mai puternică în T2 2024 față de T1. Evoluția serviciilor este foarte relevantă și pentru creșterea economică având o pondere ridicată în valoarea adăugată brută. Estimăm o creștere economică de 2,6% anul acesta”, arată analiștii BCR.
Totodată, conform datelor Comisiei Europene, indicele general privind intențiile de angajare din economie a crescut în luna iulie, de la 103,7 puncte în iunie la 106,3 puncte în iulie, mult peste media de 100 de puncte.
Potrivit sondajului Comisiei, aşteptările consumatorilor privind dinamica inflației în următoarele 12 luni au cunoscut o deteriorare în luna iulie, consumatorii anticipând creșteri mai mari de prețuri.
Sondaje INS: Companiile încă raportează intenții de creșteri de prețuri
Datele Comisiei Europene sunt în acord cu cel mai recent raport de la Institutul Național de Statistică (INS) privind tendințele în economie în perioada iulie-septembrie, publicat în debutul săptămânii. Potrivit sondajului realizat de INS, managerii chestionați anticipează creştere a activităţii economice în trei din cele patru sectoare ale economiei (construcţii, comerţ cu amănuntul şi servicii), excepție fiind industria prelucrătoare. De asemenea, în toate cele 4 sectoare economice sunt anticipate noi majorări de preţuri şi în general o stagnare a numărului de salariaţi, excepţie fiind construcțiile, unde numărul de salariați este văzut ca fiind în creștere.
Companiile chestionate de Institutul Național de Statistică (INS) au raportat până acum, în fiecare raport lunar asupra tendințelor activității economice din acest an, intenții clare de creștere de prețuri, pe linie, în toate domeniile de activitate: industrie prelucrătoare, construcții și comerț cu amănuntul. Aceste intenții ar putea încă să dea peste cap prognozele privind dinamica inflației din acest an și numărul scăderilor de dobândă din partea Băncii Naționale a României.
Economia este sprijinită în acest an de cheltuielile asociate anului electoral (cheltuieli publice ridicate, în special cele cu investițiile locale), precum și de majorările de pensii și salarii publice și private care sprijină consumul gospodăriilor. Un alt impuls semnificativ îl reprezintă investițiile prin fonduri europene.