Bucureștiul a concentrat în prima jumătate a anului peste un sfert din activitatea de comerţ exterior a României

Peste un sfert (26,4%) din activitatea de comerţ exterior a României se concentra în Bucureşti, în primul semestru al anului, cu operaţiuni în valoare de 13,9 miliarde de euro, arată o analiză a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), citată de Agerpres. Analiza are la bază informaţiile Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, după Capitală, în primul trimestru al anului 2024, s-a situat judeţul Timiş – cu o pondere de 8,1% în total a comerţului internaţional, urmat de Ilfov – cu 7,7%, Argeş (6,4%) şi Braşov (4,2%).

La export, în perioada analizată, firmele şi companiile din Bucureşti au livrat mărfuri în afara graniţelor ţării, în valoare de 4,4 miliarde de euro, echivalentul a 19,1% din exportul României.

Analize Economedia

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

Pe acest segment, Capitala a fost urmată de judeţele: Timiş – cu o pondere de 9,8%, Argeş (8,3%), Braşov (5,2%), Ilfov (4,8%), Dolj (4,7%), Arad (4,3%), Alba (4,1%), Prahova (3,8%) şi Sibiu (3,4%).

Pe ansamblu, ponderea acestor zece judeţe în exportul României a fost de 67,5%, în timp ce restul de 32 au însumat doar 32,5%.

Conform analizei CCIB, principalele grupe de mărfuri exportate de firmele cu sediul social în Bucureşti au fost: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (27,3%), produse ale regnului vegetal (18,1%), produse minerale (13,1%), produse ale industriei chimice (8,3%) produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice şi oţet, tutun şi înlocuitori de tutun (5,5%), vehicule şi echipamente auxiliare de transport (4,8%), metale comune şi articole din acestea (4%), instrumente şi aparatură optică (3,2%), materiale textile şi articole din acestea (3%), arme şi muniţii, părţi şi accesorii ale acestora (2,2%).

Toate aceste grupe de mărfuri deţin o pondere de 86,8% din exportul firmelor bucureştene, se precizează în analiza de specialitate.

În ceea ce priveşte importurile, firmele şi companiile cu sediul social în Municipiul Bucureşti au raportat o valoare de 9,5 miliarde de euro (pondere de 32% din importul României în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024).

În context, Capitala, care deţine aproape o treime din totalul importului, a fost urmată în top de judeţele: Ilfov – cu 9,9%, Timiş (6,8%), Prahova (5,2%), Argeş (4,9%), Cluj (3,8%), Braşov (3,4%), Arad (2,7%), Alba (2,7%) şi Mureş (2,7%). La nivel general, ponderea celor zece judeţe în importul României a fost de 74,1%, în timp ce restul de 32 au însumat 25,9%.

Ca structură a mărfurilor importate de firmele cu sediul social în Bucureşti, principalele şase grupe care se regăsesc în statistica perioadei analizate au fost: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (22,9%), produse ale industriei chimice (19,8%), vehicule, aeronave, vase şi echipamente de transport (7,9%), produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice şi oţet, tutun (7,4%), produse minerale (7,3%), metale comune şi articole din acestea (6,5%), care au deţinut o pondere de 71,8% din importul firmelor bucureştene.