Mituri în energie. Sunt costurile tranziției energetice prea mari?

Procesul de tranziție către energia verde a început și va trebui să accelereze până ajungem la zero emisii nete, pentru a ne păstra șansa de a atenua efectele schimbărilor climatice. Dar, până să ajungem acolo, există și îngrijorări că drumul înspre această țintă ne va costa mult. Foarte mult. Specialiștii spun că, într-adevăr, tranziția energetică va fi dificilă și va genera și costuri, mai ales la început. Cu toate acestea, avem nevoie acum de aceste investiții, pentru beneficii semnificative pe termen lung. În ceea ce privește România, țara noastră beneficiază acum de un mix energetic echilibrat, dar are nevoie de investiții mai mari și mai rapide în tehnologii de stocare, în rețele digitalizate, dar și în eficiență energetică.

• Specialiști în domeniul energiei și schimbărilor climatice explică și demontează câteva mituri legate de tranziția energetică, într-o serie de articole publicate de Economedia. Secțiunea „Tranziția energetică și miturile sale” este susținută de PPC România.

Există voci care susțin că „nota de plată” pentru a trece la energie curată este prea mare. Cu toate acestea, datele arată că folosirea combustibililor fosili ne costă deja foarte mult, că utilizarea lor are și va avea consecințe negative foarte serioase.

Cel mai important câștig al tranziției energetice ține de reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice, care vor fi extrem de costisitoare, subliniază Daniel Duma, Research Fellow, Stockholm Environment Institute. Vorbim aici despre fenomenele meteo extreme, precum valuri de căldură, furtuni sau secetă.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

O veste bună este că, în ultimul deceniu, costurile tehnologiilor cu emisii scăzute (generare din surse fotovoltaice, eoliene, stocare in baterii) sunt pe un trend descendend, chiar dacă acestea au înregistrat și cresteri pe anumite perioade, menționează Andrei Covatariu, Senior Research Associate, Energy Policy Group. Conform datelor International Energy Agency, între începutul anului 2014 și al treilea trimestru al anului 2020 s-a înregistrat o scădere cu 60% a indexului prețurilor echipamentelor pentru energie curată.

În general, energia din surse regenerabile duce către costuri mai mici.

Costurile ascunse în „bătălia” combustibil fosili vs. energie regenerabilă

La acest capitol, comparatia între tehnologii, țări și costuri e dificilă din mai multe motive.

În primul rând, există în acest domeniu costuri ascunse (sau externe): arderea combustibilor fosili este responsabilă pentru creșterea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, care are și va avea consecințe negative foarte costisitoare. „Faptul că aceste costuri nu sunt incluse în preț nu înseamnă că ele nu există, ci doar că se răsfrâng asupra întregii societăți. Dacă aceste costuri ar fi corect estimate și incluse ca o taxă în prețul combustibilior fosili, comparația cu costurile energiei regenerabile ar fi mult diferită”, spune Daniel Duma.

Un alt element care trebuie menționat aici este faptul că atât energia regenerabilă, cât și combustibilii fosili sunt puternic subvenționați, prin instrumente dintre cele mai variate. În 2022, subvențiile pentru combustibilii fosili la nivel global erau de aproximativ 7 mii de miliarde de dolari (7,1% din PIB-ul global).

De asemenea, specialiștii menționează că măsura în care energia din surse regenerabile variabile reduce costurile sistemului nu este identică în orice sistem energetic. Pentru a beneficia de reducerile de cost presupuse de energia regenerabilă variabilă, un sistem trebuie să fie pregătit să le integreze corespunzător, într-o manieră care depinde de fiecare sistem în parte. De exemplu, în Regatul Unit, un sistem dominat de energia regenerabilă variabilă poate fi eficient din punct de vedere al costurilor, chiar și când sunt incluse costurile tehnologiilor necesare pentru perioadele în care soarele sau vântul nu sunt disponibile.

România are nevoie de investiții mai mari pentru energia verde

Țara noastră are un mix energetic echilibrat, care include surse eoliene si fotovoltaice, nucleare si hidro, și surse fosile în scădere. Acest lucru permite României să accelereze tranziția energetică într-o manieră eficientă economic, spun specialiștii. Așadar, la acest capitol, România stă destul de bine. Totuși, țara noastră încă nu își valorifică anumite oportunitati.

„Investiții mai mari și mai rapide în tehnologii de stocare, în rețele digitalizate, dar și în eficiență energetică ar putea fructifica aceasta oportunitate de a reduce dependența de surse fosile, de a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a efectelor costisitoare ale schimbărilor climatice și de a-și pregăti economia pentru deceniile următoare”, conchide Andrei Covatariu.

Această secțiune este susținută de PPC România.

Sursa foto: Dreamstime.com | Lovelyday12