Mituri în energie. Își pierde Europa competitivitatea economică din cauza tranziției energetice accelerate?

Efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice rapide și perspectiva agravării acestora în deceniile ce urmează au forțat Uniunea Europeană să adopte un plan de tranziție energetică accelerată către surse regenerabile de energie. Iar principala temere este că abordarea europeană riscă să pună industria energointensivă într-un dezavantaj competitiv semnificativ și, per total, competitivitatea economică a UE să aibă de suferit comparativ cu alte regiuni ale lumii. Însă, deși avem senzația că doar UE merge în această direcție, realitatea este că toate marile economii ale lumii – inclusiv China – accelerează tranziția energetică. România a pornit și ea pe această cale și are câteva oportunități: un mix energetic echilibrat și potențial bun de energie cu emisii scăzute. 

• Specialiști în domeniul energiei și schimbărilor climatice explică și demontează câteva mituri legate de tranziția energetică, într-o serie de articole publicate de Economedia. Secțiunea „Tranziția energetică și miturile sale” este susținută de PPC România.

Este UE singură în cursa către decarbonizare?

Realitatea este că nu doar Europa, ci toate marile economii ale lumii accelerează tranziția energetică și încearcă să o transforme într-un avantaj competitiv, afirmă Daniel Duma, Research Fellow, Stockholm Environment Institute. De exemplu, cele mai mari economii din lume, SUA și China, mobilizează investiții masive în regenerabile, rețele modernizate, mobilitate electrică și decarbonizare industrială.

Astfel, deși există această impresie, Uniunea Europeană nu este singura regiune care accelerează tranziția energetică. Toate marile economii ale lumii merg în aceeași direcție, iar diferențele sunt mai degrabă date de contextul energetic, nu de scopul final care este unanim acceptat: zero emisii nete cât mai devreme posibil, spune și Andrei Covatariu, Senior Research Associate, Energy Policy Group.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Chiar și țări sau regiuni pe care nu le asociem în general cu „preocupările ecologiste” investesc acum masiv în capacități care utilizează surse regenerabile sau în tehnologii cu emisii scăzute.

Texas, statul american cu cea mai mare tradiție în industria petrolieră, este și lider în utilizarea surselor regenerabile, exemplifică Daniel Duma. În 2023, în jur de 108 TWh (peste 20% din consumul anual de energie electrică al statului american, aproximativ dublu față de întreg consumul României) provin din surse eoliene, iar 32TWh provine din surse fotovoltaice, mai mult decât orice alt stat american.

China, cel mai mare poluator mondial, a ajuns în anul 2023 la 886 TWh generate din surse eoliene, mai mult decât SUA și UE la un loc, explică Daniel Duma. Într-un singur an, 2023, energia generată din surse fotovoltaice în această țară a crescut cu 23%. De asemenea, China este lider global în producția de tehnologii cu emisii scăzute, turbine eoliene, panouri fotovoltaice, baterii, vehicule electrice, etc.

Top cei mai mari producători de energie generată din surse eoliene din lume:

Top cei mai mari producători de energie generată din surse fotovoltaice din lume:

Așadar, toate aceste date ne arată că tranziția energetică reprezintă un obiectiv fundamental cvasi-universal, indiferent de ideologie.

„Fie că vorbim de un stat centralizat precum China sau de emblema capitalismului – Texas – creșterea capacităților din surse regenerabile este uriașă. Provocarea constă în transformarea acestui proces inevitabil – tranziția energetică – într-un avantaj economic competitiv”, declară Daniel Duma, Research Fellow, Stockholm Environment Institute.

Andrei Covatariu, Senior Research Associate, Energy Policy Group, spune că, deși anumite subobiective discutate la nivelul Uniunii Europene pot părea ambițioase, ele fac parte din setul larg de măsuri necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.

Ce este important pentru UE este să realizeze o tranziție energetică ce va stimula creșterea economică și va crea locuri de muncă.

„Cu siguranță tranziția va genera noi câștigători și pierzători și nu va fi un proces economic lin și echilibrat, dimpotrivă. Cu toate acestea, încetinirea acestui proces nu este o opțiune. Singura soluție este definirea unei traiectorii potrivite pentru fiecare context de țară, care utilizează eficient avantajele tehnologice și de resurse existente”, declară Daniel Duma.

Cum trece România prin tranziția energetică?

România nu stă rău la capitolul tranziție energetică, având o bază bună de pornire și mergând în direcția corectă, deși ritmul poate fi îmbunătățit, spun specialiștii. Țara noastră are șansa unui mix energetic echilibrat, a unui potențial de energie cu emisii scăzute destul de bun și a apartenenței la UE.

„Unele procese sunt întârziate, ca în toate domeniile, dar direcția pare corectă: creșterea capacităților din surse regenerabile, modernizarea și digitalizarea rețelelor, electrificarea transportului, ceva încercări timide în domeniul încălzirii, proiecte pilot de decarbonizare industrială. Ritmul nu e extraordinar și obstacolele par deseori greu de înțeles, dar direcția este bună și aliniată cu restul Europei”, conchide Andrei Covatariu.

Această secțiune este susținută de PPC România.

Sursa foto: Sigive | Dreamstime.com