UE are dificultăţi în a-şi repune “corsetul bugetar”, după criză

Pentru a evita o prăbuşire economică în contextul pandemiei, Uniunea Europeană a pus, temporar, deoparte disciplina bugetară, însă revenirea la creştere a relansat o dezbatere cu privire la austeritate, care creează diviziuni în rândul celor 27 de state membre, transmite agenția AFP, preluată de Agerpres.

“Va fi o bătălie politică enormă”, recunoaşte o sursă europeană.

Subiectul ar urma să anime reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor, care va avea loc vineri şi sâmbătă la Kranj (Slovenia), şi care va permite o primă rundă de schimb de poziţii între partizanii relaxării regulilor de disciplină bugetară şi cei care susţin o revenire rapidă la ortodoxia bugetară.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Comisia Europeană a promis că în toamnă va lansa o procedură de consultare publică, ce ar urma să fie punctul de pornire al unor discuţii care vor dura mai multe luni. Cel mai probabil, consultarea va începe în luna octombrie, după alegerile legislative din Germania.

Prevăzută a avea loc înaintea pandemiei, această dezbatere cu privire la reforma Pactului de Stabilitate, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria la 60% din PIB, a fost suspendată din cauza crizei. În prezent, această dezbatere a luat o altă dimensiune.

Pandemia a provocat anul trecut o criză economică istorică. Prăbuşirea activităţii, combinată cu cheltuielile guvernelor pentru a proteja companiile şi locurile de muncă, au dus la creşterea semnificativă a datoriei.

Raportul datorie-PIB pentru cele 19 state care au aderat la moneda unică a atins în 2020, pentru prima dată, pragul simbolic de 100% din PIB, de la 86% în 2019. Şocul a fost mult mai dureros în sudul continentului, care se bazează mai mult pe servicii care au legătură cu turismul, prima victimă a restricţiilor sanitare. De exemplu, raportul datorie-PIB a trecut de 200% în cazul Greciei, în timp ce în cazul Italiei se apropie de 160%, iar pentru Spania şi Franţa se apropie de 120%.

O revenire strictă la regulile pactului bugetar de dinaintea crizei ar antrena pentru aceste ţări o reducere drastică a investiţiilor publice, cu riscul de a arunca întreaga Europă în recesiune.

De asemenea, reducerea cheltuielilor ar afecta şi lupta împotriva schimbărilor climatice, care necesită renovarea a milioane de locuinţe, construcţia de staţii pentru încărcarea automobilelor electrice sau construirea unui nou sistem energetic fără emisii de CO2.

“Ţinând cont de nivelurile datoriei publice care vor fi atinse la ieşirea din această criză şi de necesitatea de a finanţa relansarea şi tranziţia ecologică, o revizuire în profunzime a regulilor bugetare pare mai necesară ca niciodată”, declara, în primăvară, comisarul european al Economiei, italianul Paolo Gentiloni.

Acesta pledează pentru o politică de creştere, singura modalitate în opinia sa pentru a reduce, în timp, deficitele. Această poziţie este susţinută în special de preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, care vine şi ea dintr-o ţară din sudul continentului, Franţa.

În schimb, ţările din nordul continentului, partizane ale disciplinei bugetare, sunt îngrijorate că vor trebui să plătească pentru excesele vecinilor din sud şi nu vor ca regulile Pactului de stabilitate să fie abandonate. Odată cu revenirea pe creştere, estimată la 4,8% în acest an şi la 4,5% anul viitor pentru zona euro, aceste state estimează că pactul de stabilitate ar trebui să fie reintrodus începând din 2023, chiar dacă dezbaterea nu s-a încheiat încă.

“Simplificări şi adaptări care favorizează o mai bună aplicare merită să fie discutate, însă doar dacă noile propuneri nu pun în pericol viabilitatea bugetară a statelor membre şi a zonei euro”, au apreciat opt ţări considerate drept “austere”, precum Austria, Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia, într-o scrisoare publicată joi seară.

Cu toate acestea, comparativ cu criza din anii 2010, care au scos la lumină fracturile din zona euro, Uniunea Europeană se prezintă acum mai solidară după planul său de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro finanţat prin emiterea de datorii comune.

“Fiecare a învăţat din crizele precedente. Chiar dacă unii sunt mai austeri decât alţii, astăzi poziţiile sunt mai nuanţate”, crede un diplomat european.