Asociația Energia Inteligentă (AEI) susține, într-o analiză că unii furnizori privați susțin plafonarea prețului la gaze și energie.
Astfel, potrivit AEI, există mai multe argumente pentru o asemenea poziție: plafonarea a luat anumite riscuri de pe umerii furnizorilor, aceștia putând să transfere unele costuri pe umerii clienților, furnizorii au o marjă comerciala garantata dublă față de perioada în care piața era liberalizată și când exista riscul de a înregistra pierderi, în facturi se practică prețuri mai mari decat prețurile medii de pe Bursa Română de Mărfuri, furnizorii plasează oferte cu prețuri mai mari decât prețul corect din piață.
Asociația precizează că într-o întâlnire recentă a actorilor din piața de gaze și energie pentru discutarea (re)liberalizării pieței de gaze și energie, menținerea plafonării prețului după data de 1 aprilie 2025 a fost o opțiune. În același timp, în spațiul public plafonarea se prezintă ca fiind soluția avantajoasă pentru consumatori, notează sursa citată.
Asociația Energia Inteligentă (AEI) a explicat și modul în care plafonarea prețului nu a favorizat consumatorii în ultimii 2 ani:
” a) Furnizorii au transferat costurile cliențiilor
Analizând evoluția prețului energiei electrice pe piețele angro și modul în care unii furnizori au ales să procedeze ca urmare a prevederilor legale rezultate din Legea Plafonării, arată că aceștia nu au avut o problemă în a achiziționa energie mai scumpă de pe piețele pe termen scurt, deoarece toate costurile au fost transferate clienților. Cu alte cuvinte, furnizorii nu mai au riscurile specifice dintr-un contract încheiat pe o piață liberă, în care erori de achiziție, respectiv achizițiile la prețuri mari sunt suportate de către aceștia și nu transferate clientului, așa cum se întâmplă acum.
Analizând evoluția prețului la energie electrică la un client și evoluțile de pe bursa OPCOM se poate observa cum furnizorul știind că legea îi permite să transfere toate costurile la client, a ales, începând cu luna iunie 2024 să achiziționeze energie de pe PZU și Intraday, chiar dacă prețurile aici erau duble față de prețurile de pe piața contractelor bilaterale.
Această construcție a determinat in ultimele luni, costuri mai mari pentru acest client cu 16%, dar și obligații ale statului de a plăti alți 7% din preț către furnizor drept compensare. Furnizorii nu au avut nici un risc și nici o cheltuială.
În același timp furnizorii și au redus eforturile legate de identificarea de noi clienți și întocmirea contractelor, deoarece nu mai au nici un interes să și dezvolte portofoliul de clienți finali.
Sigur, au existat și există situații în care furnizorii au fost cei care au suportat costurile achiziției energiei electrice și statul a încălcatt legea, întârziind plata compensărilor. Dar, furnizorii privați își vor compensa aceste întârzieri prin acțiuni în instanță, în care sigur vor avea câștig de cauză și vor încasa penalizări, dobânzi etc. pentru aceste întârzieri la plată (așa cum s-a întâmplat și în anul 2012, când a existat de asemenea o plafonare a prețului la gaze), care le vom achita tot noi cetățenii.
b) Marja comercială reglementată prin plafonarea prețului este în medie dublă față de perioada în care piața era liberă
În conformitate cu Legea Plafonării prețului, marja comercială pe care o încasează clienții a fost garantată și fixată la un nivel de 12 lei/MWh la gaze și de 73 lei/MWh la energie electrică., respectiv 5% din prețul mediu al gazelor naturale și 9% din prețul mediu al energiei electrice. Aceste valori garantate sunt peste nivelul marjelor din perioada liberalizată și mai sunt și garantate.
c) Prețurile gazelor naturale plătite de clienți mai mari decât prețurile medii de pe Bursa Română de Mărfuri
Prețurile medii ale gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri, la care am adăugat tarifele și taxele în vigoare au fost mai mici cu până la 25% față de prețurile plătite efectiv de clienții în primul semestru al anului 2024.”
Concluzia AEI este că aceste situații arată că plafonarea prețului gazelor și energiei nu mai aduce beneficii clienților, fiind în fapt un mod care avantajează alți actori din piață. În fapt astăzi plafonarea scoate mai mulți bani din buzunarul clienților.