Foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 18,6%, în august 2024, comparativ cu luna precedentă, la 552,1 milioane de lei, de la 465,5 milioane de lei în iulie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), transmite Agerpres.
Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 49,7%, de la 116,7 milioane de lei la 174,8 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 8,5%, de la 279,6 milioane de lei, în iulie 2024, la 303,5 milioane de lei în august 2024. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un avans de 6,6%, de la 69,2 milioane lei la 73,8 milioane lei.
Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au crescut cu 21,6%, de la 414,4 milioane de lei (în iulie 2024) la 503,9 milioane de lei (în august 2024).
Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 67,4%, la 151 milioane lei, cele peste 120 de zile cu 9%, la 290,9 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile au crescut cu 8%, până la 62 milioane de lei.
La capitolul “Buget de stat şi autonome”, arieratele au scăzut de la 51,1 milioane de lei în iulie 2024, la 48,3 milioane de lei în august (-5,5%).
Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 10,2%, la 23,8 milioane lei, cele de peste 120 de zile s-au diminuat cu 1,6%, la 12,6 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au stagnat la nivelul de 11,8 milioane lei.
Context. Liderii PSD și PNL au discutat în ultimele săptămâni despre o nouă tranșă de bani de la guvern pentru primării, care ar putea ajunge la un miliard de euro, au declarat surse politice pentru G4Media. Banii vor merge la primării exact în pragul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare, dar doar după ce noii primari își vor prelua mandatele.
Alocarea se va face conform unui algoritm, în funcție de mărimea localității și proiectele derulate.
Mulți primari de municipii și comune au reclamat faptul că au ajuns să înregistreze arierate semnificative către firmele care au derulat proiecte din fonduri europene și PNRR.
”Nu ne-au venit banii din PNRR, nu știm unde sunt, că guvernul spune că i-a încasat. Mă sună administratorii firmelor să ne spună că riscă insolvența, i-am băgat în blocat financiar. Nu înțeleg de ce guvernul nu ne virează banii, bănuiesc că e o schemă prin care încearcă să ascundă dimensiunea deficitului bugetar”, ne-a declarat sub protecția anonimatului primarul unui mare oraș.
Alt primar de mare municipiu a declarat pentru G4Media că ”guvernul ne-a oprit o parte din banii pe care îi primeam din cotele defalcate de TVA și impozit pe venit, ceea ce ne creează o problemă de fluxuri financiare”.
Reamintim că Guvernul a alocat deja la rectificarea bugetară din luna septembrie suma de 1,2 miliarde de lei autorităților locale în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, avertizase la acel moment că arieratele guvernului către primării au devenit o problemă.
”Au venit aproape nouă miliarde 600 de milioane de euro din PNRR în România şi pun această întrebare ministrului de Finanţe – unde sunt banii? Că din aceşti bani n-au plătit lucrările. Sunt facturi care n-au fost plătite – vorbesc de Dezvoltare, de investiţii publice, din mai, din iunie. Suntem în septembrie, firmele sunt într-un blocaj. Unde sunt banii? Pun întrebarea de ce luăm noi credite cu un cost uriaş, cu cel mai mare cost din Uniunea Europeană?”, a declarat el.
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 9,5% în iulie 2022, comparativ cu luna precedentă, la 222,18 milioane de lei, de la 202,82 milioane de lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Arieratele reprezintă plățile întârziate de stat (autorități locale și centrale) către furnizorii privați de bunuri și servicii.
Istoria recentă arată că de fiecare dată când statul a acumulat arierate în ritm accelerat, acestea au favorizat apariția unor blocaje pe lanțuri economice, favorizând astfel apariția unor crize economice sau financiare.