O echipă de cercetare de la London School of Economics în perioada apropierii alegerilor legislative din Franța a decis să contacteze sute de cetățeni pentru a îi intervieva cu privire la opiniile lor referitoare la problemele-cheie, pentru a întocmi un raport cu privire la eficiența inteligenței în măsurarea opiniei publice. În locul unui cercetător real și uman, cel care a pus întrebările a fost chatbot AI, relatează Fast Company.
Cum a arătat solicitarea dată de cercetători?
Pentru a îl pregăti pe ChatGPT să își asume acest rol, cercetătorii au început tot acest proces prin a-i solicita să își asume funcția de profesor.
„Sunteți profesor la una dintre cele mai importante universități de cercetare din lume, specializat în metode de cercetare calitative, cu accent pe realizarea de interviuri. În cele ce urmează, veți realiza un interviu cu un respondent uman pentru a afla motivațiile și raționamentul participantului cu privire la opțiunea sa de vot în timpul alegerilor legislative din 30 iunie 2024, în Franța, la câteva zile după interviu”, l-au instruit cei cercetătorii pe ChatGPT.
Subiecții umani au fost informați în timp util că interviul online va fi realizat de un chatbot AI și nu de un cercetător. Au folosit un sistem numit Prolific, care este utilizat în mod obișnuit de cercetători pentru a găsi participanți la sondaje.
Intervievatorul chatbot face parte dintr-un experiment realizat de doi profesori de la London School of Economics, care susțin că AI ar putea schimba regulile jocului atunci când vine vorba de măsurarea opiniei publice într-o varietate de domenii. Participanții au fost întrebați dacă doresc să împărtășească opiniile cu un robot și dacă ChatGPT ar rămâne pe subiect și, ei bine, ar acționa suficient de profesionist pentru a solicita răspunsuri utile.
Eficiența inteligenței artificiale
„Ar putea accelera cu adevărat ritmul cercetării”, a susținut Xavier Jaravel, unul dintre profesori. Acesta a mai menționat că inteligența artificială este deja utilizată în științele fizice pentru a automatiza anumite părți ale procesului experimental. De exemplu, Premiul Nobel pentru chimie din acest an a fost acordat unor cercetători care au folosit inteligența artificială pentru a prezice pliurile proteinelor.
Jaravel speră că intervievatorii AI ar putea permite unui număr mai mare de cercetători din mai multe domenii să analizeze opiniile publicului mult mai fezabil și rentabil față de intervievatorii umani. Acest lucru ar putea duce la schimbări majore pentru profesorii din întreaga țară și ar adăuga eșantionarea opiniei publice și a experienței drept avantaj pentru mult mai mulți academicieni.
Vor fi cercetătorii înlocuiți de chatboții AI?
Câțiva cercetători se întreabă dacă chatboții AI ar trebui să înlocuiască sarcina cercetătorilor în evaluarea opiniilor și sentimentelor oamenilor.
„Este o perspectivă foarte cantitativă să crezi că dacă ai mai mulți participanți, studiul este automat mai bun – și acest lucru nu este neapărat adevărat”, a declarat Andrew Gillen, profesor asistent în cadrul programului de inginerie pentru primul an la Universitatea Northeastern. El mai susține că, în multe cazuri, „interviurile aprofundate cu un grup selectat sunt, în general, mai semnificative” – și că acestea ar trebui realizate de oameni.
Inteligența artificială nu te judecă
În cadrul experimentului cu alegătorii francezi și al unui alt studiu care a folosit această abordare, mulți participanți au declarat, în cadrul unei evaluări ulterioare sondajului, că preferă chatbotul atunci când vine vorba de împărtășirea opiniilor lor pe teme foarte personale. Aproximativ 15% dintre participanți au declarat că ar prefera un intervievator uman, iar aproximativ 35% au declarat că sunt indiferenți față de chatbot sau om.
„Jumătate dintre respondenți au declarat că ar prefera să reia interviul sau să facă din nou un interviu similar cu un AI”, a spus Jaravel.
„Motivul este că au sentimentul că AI-ul este o entitate care nu judecă și că își pot împărtăși liber gândurile și nu vor fi judecați. Iar cu un om s-ar simți judecați, eventual.” A adăugat aacesta.
Cercetătorii au oferit, de asemenea, transcrieri ale interviurilor realizate de chatboții AI unor sociologi instruiți pentru a verifica calitatea interviurilor, iar experții au stabilit că intervievatorul AI putea fi comparat cu un „intervievator uman expert mediu”, a spus Jaravel. O lucrare în legătură cu studiul lor subliniază, totuși, că „interviurile conduse de AI nu se potrivesc niciodată cu cele mai bune expertize umane”.
Cercetătorii, încurajați de rezultatele obținute au lansat gratuit platforma lor de interviuri pentru ca orice alt cercetător să o poată testa.
Jaravel este de acord că interviurile în profunzime, care sunt mai tipice în cercetarea etnografică, sunt cu mult superioare față de orice ar putea face sistemul lor chatbot. Cu toate acestea, el susține că chatbot-ul AI poate colecta informații mult mai bogate compartiv cu tipul de sondaje online statice. Aceste tipuri de sondaje sunt tipice atunci când cercetătorii doresc să eșantioneze un număr mult mai mare de participanți.
Gillen, cercetătorul de la Northeastern, susține că există ceva important pe care niciun chatbot nu îl va putea face vreodată și care este important chiar și atunci când administrează sondaje – ceva ce el a numit „poziționalitate”. Chatbotul AI nu poate înțelege de ce pune întrebări, iar acest lucru în sine va schimba răspunsurile, susține el. „Intervenția se modifică prin faptul că este un robot și nu o persoană”, adaugă el.
Drept exemplu Gillen a oferit experiența sa de atunci când a trecut prin procesul de interviu pentru a candida la un post de profesor universitar. În cadrul colegiului i s-a cerut să înregistreze pe video răspunsurile la o serie de întrebări fixe, în ceea ce a fost denumit „interviu unidirecțional”. Acesta a găsit acest format alienant.
Totuși, Jaravel are speranța că această abordare ar putea ajuta domeniile care nu solicită în prezent contribuția publicului să înceapă să o facă.
„În economie, rareori vorbim cu oamenii”, spune el, menționând că cercetătorii din domeniu se uită mai des la seturi mari de date privind indicatorii economici ca sursă principală de cercetare.
Următorul pas pentru cercetători este să încerce să adauge capacități vocale platformei lor, astfel încât robotul să poată pune întrebările verbal, mai degrabă decât în scris.
Rezultatele cercetăriii care a implicat alegătorii francezi
Pe baza interviurilor chatbot cu 422 de alegători francezi, cercetătorii au constatat că participanții s-au concentrat pe probleme foarte diferite în funcție de înclinația lor politică.
„Respondenții de stânga sunt conduși de dorința de a reduce inegalitatea și de a promova tranziția ecologică prin diverse politici”, au concluzionat cercetătorii în lucrarea lor.
„În schimb, respondenții din centru subliniază importanța asigurării continuității politicilor în curs și a stabilității economice, adică păstrarea agendei și a moștenirii președintelui. În cele din urmă, alegătorii de extremă dreapta evidențiază imigrația (77%), insecuritatea și criminalitatea (47%), precum și politicile care favorizează cetățenii francezi în detrimentul străinilor (30%) ca fiind principalele lor motive de sprijin.”
Cercetătorii susțin că rezultatele scot în evidență o abordare nouă asupra rândurilor de întrebări referitoare la evoluția inteligenței artificiale și că ilustrează faptul că instrumentul aceste simplu poate fi implementat în mod eficient pentru a investiga schimbările din mediul politic în timp real.