Sursă foto: Unsplash
În ultimul timp, îmbolnăvirea angajaților a devenit o problemă semnificativă pentru tot mai multe companii. În Norvegia acest lucru care a dus la un nivel ridicat al concediilor medicale și a absențelor comparativ cu ultimii 15 ani, relatează Bloomberg.
Sistemul de asistență socială din Norvegia, considerat excesiv de generos, cu cheltuieli mari pentru beneficiile de sănătate, în comparație cu alte țări dezvoltate, este un factor esențial care a stârnit rândul nemulțumirilor, afirmă FMI despre acest sistem „costisitor și distorsionant”. Instituția consideră necesară și prioritară o reformă în această privință. Angajaților li se acordă salariul integral timp de un an, ce depășeste ușor media salarială, iar apoi aceștia primesc două treimi din venitul anterior.
Cu toate acestea, beneficiile generoase nu sunt singurul factor care contribuie la această situație, deoarece fenomenul se înrăutățește în întreaga Europă. Problemele sunt atribuite îmbătrânirii forței de muncă, conștientizării mai mari a stresului și sănătății mintale, în special în rândul tinerilor, și efectelor pandemiei Covid-19. Pe măsură ce cifrele cresc, cresc și costurile economice și se adaugă presiune financiară guvernelor aflate în situații cu profit mic sau cu datorii mari.
„Companiile ne spun că se cheltuiește mai mult timp pentru recrutare, pentru a face rost de persoanele cu competențele potrivite, în timp ce angajații care rămân sunt supuși unei uzuri mai mari”, a declarat Odd Arild Grefstad, director executiv al firmei norvegiene de pensii și asigurări Storebrand ASA. „Toate acestea înseamnă că productivitatea scade”, a adăugat el.
În Regatul Unit, numărul persoanelor în vârstă de muncă inactive din punct de vedere economic a crescut cu aproape 800.000 de la începutul anului 2020. Potrivit Zurich Insurance, îmbolnăvirea pe termen lung afectează productivitatea cu aproape 33 de miliarde de lire sterline (42 de miliarde de dolari), cifră care s-ar putea dubla până la sfârșitul deceniului.
Prim-ministrul Keir Starmer a prezentat săptămâna trecută un plan pentru a încerca să inverseze această tendință și să aducă mai mulți oameni la locul de muncă. Ambiția este de a stimula creșterea economică și de a reduce creșterea facturii prestațiilor sociale.
Cazurile cresc în toată Europa
Cifre la fel de dramatice au apărut și în alte părți ale Europei. Angajatorii din Germania au cheltuit anul trecut o sumă record de 77 de miliarde de euro (81 de miliarde de dolari) pentru concediile medicale ale angajaților, mai mult decât dublu față de anul 2010, potrivit idatelor oferite de institutul de cercetare economică IW.
Așadar, conform estimărilor guvernamentale, țara pierde aproximativ 200 de miliarde de euro pe an din cauza concediilor medicale. În Franța, șeful agenției naționale de asigurări de sănătate a semnalat avertizări cu privire la creșterea costurilor care afectează bugetul.
Ajutorul pentru persoanele care sunt bolnave și nu pot lucra este o parte vitală a rețelei de siguranță socială.
Totuși, banii sunt doar o parte a acesteia, iar guvernele doresc să împiedice oamenii să se îndepărteze și mai mult de locul de muncă, în special dacă există o modalitate de a le oferi un loc de muncă semnificativ, sigur, care să nu le înrăutățească situația.
Consecințele concediului medical
„Una dintre cele mai înspăimântătoare statistici din acest domeniu este că, dacă cineva a fost în concediu medical timp de cel puțin șase luni, probabilitatea ca el sau ea să părăsească complet forța de muncă este mai mare decât probabilitatea de a reveni”, a declarat Christopher Prinz, analist principal al pieței muncii la OCDE din Paris.
Orice răspuns este complicat, având în vedere că există mai mulți factori în joc, uneori aceștia implică atât probleme personale fizice sau mentale, iar guvernele și întreprinderile tsunt nevoite să acționeze cu atenție și compasiune. În caz contrar, acțiunile lor le pot lăsa impresia angjților ca fiind nepăsătoare sau crude.
În plus, simpla reducere a numărului de zile de concediu medical nu înseamnă întotdeauna un impuls economic. Cercetările OCDE arată că persoanele care vin la serviciu în timp ce sunt bolnave, din cauza sindromului așa-numitul prezenteism, sunt de două până la trei ori mai nocive pentru productivitate companiilor decât pierderile cauzate de cei care nu vin la serviciu.
Nevoie reală
În Norvegia, arhitectul Andreas Tingulstad nu lucrează cu normă întreagă de când a suferit un accident vascular cerebral și o leziune cerebrală. Iar acum munca pe care o face să își câștige salariul este bazată pe diverse prestații. Bărbatul în vârstă de 47 de ani este conștient de faptul că modelul de asistență socială nu este perfect, dar spune că utilizarea abuzivă de către o minoritate nu ar trebui să fie o scuză pentru a elimina ceva care funcționează pentru utilizatorii reali.
„Nu mă aștept ca Administrația norvegiană pentru muncă și protecție socială (NAV) să îmi repare viața, dar ele sunt existențiale”, a spus el.
„De obicei, un handicap sau o boală nu este vina nimănui. Pur și simplu se întâmplă”, a adăugat el. „Sunt sigur că există o mulțime de oameni care profită, nu cred că poți scăpa vreodată de acești oameni. Dar poți lucra pentru a îmbunătăți situația.”
Totuși, Norvegia este o țară destul de norocoasă datorită sprijinului fondului suveran de 1 800 mii de miliarde de dolari. Cu toate acestea, guvernul susține în continuare că sunt necesare unele schimbări. Acesta a subliniat „reducerea concediilor medicale și prevenirea abandonului forței de muncă” ca „obiective-cheie” într-un raport din acest an.
Tipuri de măsuri
Politicienii din alte țări analizează, de asemenea, cât mai multe opțiuni, în special cei din Franța, care sunt mereu dornici să facă economii în luarea unor măsuri benefice.
Agenția națională de asigurări de sănătate intenționează să îi contacteze pe cei care au fost absenți de la muncă mai mult de 18 luni pentru a vedea cum se poate gestiona o anumită formă de revenire. De asemenea, și să reexamineze unii medici și să înăsprească sistemul de adeverințe.
Auditorul național francez a făcut o propunere controversată de a opri compensarea absențelor mai mici de opt zile, în scopul economisirii a 470 de milioane de euro pe an.
Cu toate acestea există reacții negative. Sindicatul Unsa a declarat că oamenii trebuie „să înceteze stigmatizarea bolnavilor”.
De asemenea, concediile medicale din Germania au crescut în ultimii ani, iar valurile sezoniere de răceală și gripă au ridicat numărul.
În Regatul Unit, planul lui Starmer de a aduce mai mulți oameni la locul de muncă este însoțit de o a doua măsură menită să îmbunătățească drepturile lucrătorilor, inclusiv propuneri de extindere a accesului la indemnizația de boală.
În acest context, costurile acestor reforme vor costa întreprinderile în jur de 4,5 miliarde de lire sterline pe an. Guvernul susține că aceste cheltuieli vor fi parțial compensate de „bunăstarea sporită a lucrătorilor”, care va crește producția.
Potrivit unui sondaj realizat de firma de consultanță Barnett Waddingham, aproape 80% dintre întreprinderile britanice au înregistrat o creștere a absenteismului din cauza problemelor de sănătate pe termen lung. O treime au afirmat că acest lucru a afectat productivitate. Din păcate, nu s-au identificat încă soluții eficente.
„Societatea nu își poate permite ca absențele pe motiv de boală să continue așa cum sunt acum”, a declarat Anne Louise Aartun Bye, șefa departamentului pieței muncii din cadrul NHO. „Avem o responsabilitate comună de a inversa această tendință”.
