Sursă foto: Pexels
Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale vineri, 20 decembrie 2024, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea ordonanței de urgență privind amnistia fiscală. Motivul contestării este doar un amendament intorodus la lege de către UDMR pentru a scapa Institutul Teologic Baptist din București de plata unei decizii de impunere emisă de ANAF. Totuși, toată legea rămâne în suspensie până la pronunțarea Curții. Actul normativ prevede atât o scutire de datorii pentru contribuabilii care-și plătesc taxe la stat, cât și scutirea de impozit pentru criptomonede, care a fost introdusă în legea amnistiei printr-un amendament depus de fostul deputat independent Sabin Sărmaș.
Ordonanța are ca obiect aplicarea unor măsuri fiscale de reducere a deficitului bugetar la nivel macro-economic și acordarea de facilități pentru plata benevolă a datoriilor fiscale atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice care desfășoară activități independente sau care obțin venituri din surse precum proprietatea intelectuală, investițiile sau activitățile agricole, în scopul accelerării colectării sumelor de bani destinate bugetului de stat, folosirii în mod rațional a resurselor bugetare și asigurării unui tratament echitabil între toți cei care contribuie la bugetul de stat, indiferent de forma juridică sub care își desfășoară activitatea.
În sesizarea de neconstituționalitate, Președinția României consideră că OUG nr. 107/2024 stabilește dispoziții cu privire la sfera sa de aplicabilitate, respectiv faptul că facilitățile fiscale se aplică pentru toate categoriile de debitori; obligațiile bugetare principale restante și nerestante la data de 31 august 2024; autoritățile competente să aplice măsurile de anulare a obligațiilor bugetare principale restante; cotele de reducere a datoriilor bugetare pentru debitorii persoane fizice, care înregistrează obligații bugetare restante la data de 31 august 2024, inclusiv; obligațiile bugetare cărora nu li se aplică aceste facilități fiscale.
„Prin modalitatea de adoptare și prin conținutul normativ, considerăm că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în forma transmisă la promulgare, contravine unor norme și principii constituționale”, conform Administrației Prezidențiale.
Considerăm că legea criticată are caracter individual, fiind concepută să impună dispoziții pentru un singur caz, determinat concret, intuitu personae. Astfel, instituind prin lege acordarea acestor facilități fiscale, respectiv anularea de către ANAF a plății către bugetul asigurărilor sociale de stat a obligațiilor anterior menționate, inclusiv a dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente, Parlamentul a nesocotit dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție în componenta sa referitoare la separația puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ține de competența de reglementare guvernamentală a autorităților administrației publice centrale, respectiv organizarea activității ANAF, viciu de natură să antreneze – conform jurisprudenței instanței constituționale – neconstituționalitatea legii în ansamblul său.
O altă sesizare de neconstituționalitate făcută de Cotroceni vizează sintagma „„ANAF emite decizia de anulare a plății către bugetul asigurărilor sociale de stat a obligațiilor prevăzute la alin. (1)”. Conform Președinției României, expresia „generează neclaritate, fiind susceptibilă de a crea mai multe interpretări și dificultăți în aplicare„. „În plus, OUG nr. 107/2024 a prevăzut anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale în anumite condiții, stabilite în mod expres și limitativ de actul normativ, însă nu și anularea unor obligații principale. Anularea reprezintă o modalitate de stingere a creanțelor fiscale, alături de plată, potrivit art. 22 din Codul de procedură fiscală care prevede: „Creanțele fiscale se sting prin plată, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripție, dare în plată și prin alte modalități prevăzute expres de lege”.
Pe de altă parte, condițiile în care se poate realiza anularea creanțelor fiscale sunt prevăzute în mod expres de art. 266 din același act normativ. Stabilind în mod limitativ situațiile excepționale în care organul fiscal poate dispune anularea unor creanțe fiscale, legiuitorul a dat eficiență art. 56 din Constituție referitor la contribuțiile financiare și justa așezare a sarcinilor fiscale”, se mai arată în comunicatul emis de Cotroceni.
Surse: „Ordonanța amnistiei” a fost introdusă pe ascuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaților înainte de votul final. Proiectul include scutirea de impozit pe veniturile din criptomonede
Economedia a scris anterior că deputații au introdus, „pe ascuns”, proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă 107/2024, cunoscută drept „ordonanța amnistiei”, pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, acesta nefiind anunțat în documentul oficial înainte de ședință, au declarat surse pentru Economedia. Proiectul adoptat decizional în Parlament include, printre altele, scutirea de impozit pe venitul persoanelor care obțin câștiguri din criptomonede până la 31 iulie 2025, amendament propus de deputatul independent Sabin Șărmaș (ex PNL).
Pentru aprobarea proiectului de lege s-au înregistrat 158 voturi „pentru”, 40 contra, 16 abţineri iar doi deputați nu au votat.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 1 octombrie. Detalii AICI
Amendamentul depus la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr.107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative înscris la Camera Deputaților și prevăzut într-un raport al Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci din 11 noiembrie:
„Art. II. Prin derogare de la prevederile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice, pentru veniturile realizate din diferența dintre veniturile din investiții în monede virtuale achiziționate în scopul revânzării și veniturile realizate și încasate în monede virtuale, până la 31 iulie 2025 inclusiv”.
În motivarea măsurii, Sabin Șărmaș afirmă că astfel vor „crește transparența” și încrederea.
„Această măsură tranzitorie contribui la creșterea transparenței în ceea ce privește tranzacțiile cu criptomonede efectuate de contribuabilii din România și ar permite o mapare reală a acestei piețe din economia românească. Prin această măsură temporară, investitorii vor avea posibilitatea de a-și transfera sumele câștigate cu titlu de investiții în instituțiile de credit din România, generând un flux de numerar suplimentar în economie. Totodată, prin acest cadru legal, instituțiile de credit vor avea încrederea de a permite transferul acestor sume în conturile curente, eliminând teama sau riscurile de fraudă care planează în prezent”, se arată în motivarea la amendamentul depus de deputatul independent Sabin Șărmaș (ex PNL).
Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.
Conform Codului fiscal, veniturile din transferul de monedă virtuală sunt încadrate drept venituri din alte surse. Impozitul pe venit datorat, în cotă de 10%, se calculează, pe baza declarației unice, prin aplicarea cotei asupra câștigului din transferul de monedă virtuală (determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției), potrivit Avocatnet.ro. Câștigul sub nivelul de 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei. În funcție de nivelul veniturilor din tranzacțiile cu criptomonede, persoanele fizice pot fi obligate și la plata contribuției la sănătate (cotă: 10%). Proiectul amintit nu se referă și la această obligație, ci numai la impozit.
