Tanczos Barna este propunerea UDMR pentru a ocupa funcția de ministru al Finanțelor în viitorul guvern Ciolacu 2 conform surselor G4Media.
Tanczos Barna este un politician cu experiență al UDMR care de-a lungul timpului a ocupat mai multe funcții de conducere în executiv sau în alte instituții publice.
Ek s-a născut la 25 mai 1976, la Miercurea Ciuc. A urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Managementul firmei (1994-1998).
Între 2005 şi 2007, a fost preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului.
A fost secretar de stat în cadrul: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (2007-2009); Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (2010); Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (2010-2012), scrie Agerpres.
În 2012, a devenit senator UDMR de Harghita. În septembrie 2015, a devenit liderul Grupului parlamentar al UDMR, al cărui vicelider fusese până atunci.
A fost secretarul Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea rapoartelor de audit. A făcut parte din Comisia pentru transporturi şi energie.
A fost membru al Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea rapoartelor de audit financiar ale Curţii de Conturi şi pentru controlul execuţiei bugetelor anuale ale Curţii de Conturi. Totodată, a făcut parte din Comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea legalităţii achiziţiei terenurilor din zona comunei Nana, judeţul Călăraşi.
A fost vicepreşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Chile.
În 2016, a fost reales senator UDMR de Harghita. Între decembrie 2016 şi februarie 2020, a ocupat funcţia de chestor. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală. Membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, potrivit www.senat.ro.
A fost membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul execuţiei bugetare anuale ale Curţii de Conturi. De asemenea, a făcut parte din Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Senatorul UDMR a ocupat, de-a lungul timpului, funcţiile de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului respectiv în Ministerul Agriculturii, dar a condus şi Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă.
În perioada în care era șef al Agenției Domeniului Statului a fost victima unui incident mai puțin obișnuit – un om de afaceri care îl acuza că a modificat un act oficial l-a înjunghiat ulterior cu o baionetă militară, potrivit factual.ro.
A fost reales senator atât în 2020, cât și în urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024. În noua legislatură face parte din Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital și din comisia pentru mediu
Tanczos Barna a fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor în guvernul Florin Cîţu (din 23 dec. 2020). La 8 septembrie 2021, a preluat mandatul de ministru interimar la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, după ce miniştrii USR-PLUS şi-au dat demisia în bloc din Guvern, la 7 septembrie 2021. Apoi, din 25 noiembrie 2021 a fost din nou ministru al Mediului în guvernul Nicolae Ciucă, până în iunie 2023, când s-a produs rocada guvernamentală, iar premier a devenit Marcel Ciolacu, într-un guvern PSD-PNL, din care UDMR nu a mai făcut parte.
Potrivit declarației de avere, deține o casă de locuit în Sâncrăieni, județul Harghita, localitate în care deține și mai multe terenuri agricole. De asemenea, senatorul UDMR mai are peste 20 de conturi bancare în lei, euro sau forinți.
Controverse
În august 2022, G4Media a publicat un articol potrivit căruia guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban a finanțat cu milioane de euro o fundație condusă de Tanczos Barna, la acea vreme ministru al Mediului în guvernul Ciucă, inclusiv o academie de hochei din comuna natală a președintelui UDMR.
- Contactat de G4Media.ro, Tanczos Barna a transmis că poziția sa față de discursul de la Tușnad nu are nici o legătură cu banii veniți de la Budapesta pentru fundația sa.
Prin această fundație și proiectele acesteia – un exemplu fiind dotarea cu echipamente a unei Clinici de cardiologie din Mircurea Ciuc – Tanczos Barna capitaliza un procent uriaș de imagine în rândul maghiarimii. Și nu numai el: un alt proiect-cheie al acestei fundații – o academie de hochei pe gheață finanțată, de asemenea, de Guvernul maghiar –, își are sediul chiar în comuna natală a președintelui UDMR, Kelemen Hunor.
Întrebat, la rândul său, despre declarațiile lui Orban, Kelemen i-a luat apărarea acestuia, spunând că ”nu a fost un discurs rasist”. Atât Tanczos, cât și Kelemen au declarat pentru G4Media.ro că nu există ”nici o legătură” între pozițiile lor față de discursul de la Tușnad și finanțările primite din partea Guvernului ungar.
Unul dintre vehiculele implicării financiare a Guvernului Ungariei în derularea unor proiecte din România este Fundația Mens Sana din Miercurea Ciuc. Înființată în 1995, această fundație are ca fondatori Parohiile Romano-Catolice din comuna Cârța și municipiul Miercurea Ciuc.
Lui Orban i s-a reproșat, îndeosebi, tenta rasistă a unora dintre spusele sale: ”Stânga internaționalistă are un șiretlic, un șiretlic ideologic: pretenția, pretenția lor, că Europa este în mod inerent o Europă de rasă mixtă. Este o orbire istorică și semantică, deoarece confundă lucruri diferite. Pentru că există o lume în care popoarele europene sunt amestecate cu oameni din afara Europei. (…) Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă(…) Situația de astăzi este că civilizația islamică, care se îndreaptă în mod constant spre Europa, și-a dat seama că ruta prin Ungaria nu este potrivită pentru a-și trimite oamenii în Europa (…)”.
Prezent, după câteva zile, în studioul unei televiziuni și întrebat despre aceste declarații, Tanczos Barna a refuzat, de mai multe ori, să le comenteze. Una dintre posibilele explicații ale acestui refuz ar fi că Fundația Mens Sana pe care o conduce în calitate de președinte este finanțată cu sume de ordinul milioanelor de euro de către Guvernul condus de Orban.
În 2021, Fundația Mens Sana a anunțat derularea unui proiect major cu finanțare maghiară: circa 2,3 milioane de euro pentru dotarea unui centru de chirurgie intervențională la Spitalul Județean Miercurea Ciuc. Un comunicat al UDMR pe marginea acestei finanțări a fost postat pe site-ul Spitalului, în februarie 2021.
Primul proiect pentru care s-au primit bani de la Budapesta, prin intermediul acestei Fundații, a fost, însă, Academia Secuiască de Hochei pe Gheață din localitatea Cârța-Harghita, un complex care, în final, va avea școală, centru medical și metodologic, precum și locuri de cazare destinat tinerilor sportivi care se pregătesc într-un patinoar construit, anterior, din banii Guvernului României.
Fundația a mai amenajat patinoare mobile sub formă de corturi în Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Sfântu Gheorghe.
În 2019, premierul Viktor Orban a vizitat Academia, cu acea ocazie organizatorii afirmând că, după 2016, complexul a fost finanțat de Budapesta cu 5 milioane de euro. După aproape doi ani, în martie 2021, o investigație France24 estima că 90% din cei 10 milioane de euro cheltuite de Mens Sana la Cârța proveneau de la Guvernul lui Orban.
Cârța este comuna în care s-a născut președintele UDMR, Kelemen Hunor. Într-un interviu postat în 2019 pe site-ul Academiei, Tanczos Barna declara că, în condițiile în care puteau merge în alte părți, Orban și staff-ul lui au venit la Cârța la invitația lui Kelemen Hunor care ”a considerat înființarea Academiei o chestiune de suflet de la bun început”.
Spre deosebire de Tanczos, Kelemen l-a apărat fățiș pe Orban, susținând că ”Dacă punem discursul în context, nu a fost un discurs rasist. (…) Amestecul de rase este o chestiune privată. (…) Chiar nu văd sensul de ce să explicăm, să spunem cine de ce aplaudă un discurs.”
La fel ca Tanczos, și Kelemen a declarat, pentru G4Media.ro, că finanțarea de la Cârța nu are ”nici o legătură” cu reacția sa sa față de discursul premierului ungar.
Contestat de organizațiile de mediu
Tanczos Barna a avut contestatari printre organizațiile de mediu, fie ca senator, fie ca ministru al Mediului, amintește Hotnews.
În 2015, Tanczos Barna, a organizat o conferință de presă prin care anunța că va depune la Ministerul Mediului o petiție prin care cere reanalizarea sistemului de protecție a carnivorelor mari (n.r. – urși) deoarece țara noastră are prea multe exemplare și nu se poate transforma ”în grădina zoologică a Europei”.
„Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei, nu ne putem asuma mai mult decât trebuie în protejarea unor specii de animale sălbatice. Populația de urs creşte, a depăşit deja 10.000 de exemplare în România, iar ţara noastră şi-a asumat, printr-un angajament faţă de UE, că va păstra un efectiv de aproximativ 6.000 de urşi”, declara senatorul Tanczos într-o conferinţă de presă susținută la Miercurea Ciuc, potrivit Mediafax.
El spunea la vremea respectivă că numărul urşilor din România creşte anual cu „sute, poate mii de exemplare”, atingând în prezent cifra de 10.400 şi că aceste animale sălbatice şi-au depăşit habitatul natural şi reprezintă un real pericol atât la adresa oamenilor, cât şi pentru alte specii.
În 2019, Barna Tánczos alături de grupul UDMR din Senat a făcut un amendament la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006. Potrivit acestuia, pentru o perioadă de 5 ani, ursul să fie trecut din lista de animale protejate cuprinse în Anexa II a legii, pe lista de animale libere pentru vânat în perioadele stipulate de lege. Proiectul de lege a fost aprobat în această formă de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, generând un adevărat scandal la vremea respectivă, mai precizează sursa citată.
Iar, în luna mai 2023, ONG-ul de mediu Agent Green susținea într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Mediului, Tanczos Barna, că acesta vrea să permită uciderea a 486 de urși prin intermediul unui ordin de ministru, ce era în stadiul de proiect.
E vorba despre proiectul de Ordin privind aprobarea nivelului de prevenție și de intervenție pentru prevenirea pagubelor și a accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos)., pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului.
”Considerăm că proiectul de ordin pe care l-ați supus dezbaterii publice conține erori crase din punct de vedere legal, științific și moral de la prima până la ultima pagină și vă solicităm să îl retrageți imediat. Face de rușine instituția care se numește ”ministerul mediului”. Ceea ce ați publicat ca fiind un studiu nu arată deloc ca un studiu. Nu puteți supune dezbaterii publice un proiect de ordin fără a deține avizul Academiei Române care oricum nu poate fi dat fără a comite un abuz. Proiectul nu are o metodologie serioasă, iar durata colectării datelor indică mai degrabă că ați v-ați scos sporadic echipa la picnic cu niște organizatori de vânătoare de trofee pentru a negocia la telefon cu fondurile de vânătoare prețul și șpaga pentru fiecare execuție de urs”, afirma Agent Green în scrisoarea deschisă.