Siegfried Mureșan: România a neglijat absorbția banilor europeni din noul exercițiu financiar 2021-2027. Dacă nu cheltuiește rapid, va fi dificil să obțină o alocare similară în următorul exercițiu bugetar

România a neglijat absorbția banilor europeni din noul exercițiu financiar 2021-2027 și, dacă nu îi cheltuiește rapid, va fi dificil să obțină o alocare similară în următorul exercițiu bugetar, a declarat vineri europarlamentarul Siegfried Mureșan, într-o conferință de presă despre viitorul cadru financiar multianual (MFF) al Uniunii Europene 2028 –2034. Mureșan este raportor al Parlamentului European pentru acest dosar legislativ.

Siegfried Mureșan afirmă că, în primii doi ani ai noului cadru financiar multianual, 2021 și 2022, autoritățile române au fost preocupate să finalizeze absorbția fondurilor din exercițiul 2014-2020, care mai puteau fi utilizate până la 31 decembrie 2023. Acest lucru a fost corect, însă greșeala a fost că s-a neglijat absorbția banilor din noul exercițiu financiar 2021-2027, subliniază Mureșan.

De asemenea, ulterior a intervenit Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar autoritățile române au prioritizat acest instrument, deoarece banii din PNRR sunt disponibili doar până la 31 august 2026. Mureșan susține că și această prioritizare a fost de înțeles, dar a contribuit la întârzieri în utilizarea fondurilor de coeziune.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

În acest context, europarlamentarul atrage atenția că rata mică de absorbție a fondurilor de coeziune din exercițiul financiar 2021-2o27 va constitui o problemă de credibilitate în negocierile viitoare pentru politica de coeziune.

„Dacă România nu reușește să cheltuie rapid fondurile actuale, va fi dificil să obțină o alocare similară în următorul exercițiu bugetar. Totuși, trebuie să fie clar un lucru: România nu va pierde acești bani. Cei aproximativ 45 de miliarde de euro alocați pentru perioada 2021-2027 nu pot fi luați de nimeni și direcționați spre alte state, așa cum circulă unele dezinformări privind Ucraina. Banii sunt siguri pentru România, dar trebuie absorbiți rapid. Dacă nu, vom primi replici dure în viitor, când vom cere o nouă alocare de fonduri europene”, a declarat Mureșan.

Așadar după spusele lui Siegfried Mureșan în anii 2025-2026, România trebuie să accelereze semnificativ rata de absorbție pentru a nu risca o reducere a fondurilor în exercițiul 2028-2034.

Potrivit lui, principalele priorități care ar putea fi vizate în cadru financiar multianual al Uniunii Europene 2028-2034 vor fi: o bună finanțare pentru politica agricolă comună și politica de coeziune (principala sursă de investiții pentru România și alte state), alocarea de fonduri pentru cercetare, inovare, inteligență artificială, digitalizare, securitate și apărare (protecția frontierelor externe, răspuns rapid la crize).