Trei țări din UE cer extinderea taxei pe carbon la frontieră. Altele se tem de furia lui Donald Trump

Mai multe țări mari din Uniunea Europeană militează pentru extinderea taxei pe carbon la frontieră în următorii ani, ca soluție pentru rambursarea datoriei de peste 300 de miliarde de euro acumulată în timpul pandemiei. Franța, Italia și Polonia, care sunt principalele susținătoare ale acestei măsuri, Politico.

UE vrea extinderea taxei pe carbon pentru a rambursa datoria Covid

Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare financiară uriașă: găsirea de noi surse de venit pentru rambursarea celor peste 300 de miliarde de euro datorie contractată în pandemie.

Franța, Italia și Polonia susțin extinderea Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), care va intra în vigoare în 2026. Propunerea vizează aplicarea taxei și pentru produsele procesate, nu doar materiile prime.

Analize Economedia

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

„Trebuie să găsim noi resurse proprii”, a declarat vice-ministrul polonez al Finanțelor, Paweł Karbownik, explicând că dintre toate opțiunile, „CBAM pare cea mai promițătoare.”

Mai mulți bani din CBAM

Mecanismul, care inițial se va aplica industriilor poluante precum oțelul, cimentul și aluminiul, are o revizuire programată pentru 2025.

În acest context, Austria, Bulgaria, Italia și Polonia au propus ca taxa să fie extinsă și la produsele finite obținute din materiale deja taxate.

Există trei modalități principale de extindere a CBAM:

1. Aplicarea sa la noi sectoare economice.
2. Extinderea la exporturi, nu doar la importuri.
3. Incluzionarea produselor finite sau semifabricate obținute din materii prime deja supuse CBAM, nu doar a materialelor brute precum oțelul.

„Domeniul de aplicare al regulamentului CBAM ar trebui extins la sectoarele și produsele cu risc de relocare a emisiilor de carbon,” au scris acestea în documentul obținut de POLITICO, propunând ca măsura să fie aplicată „până la sfârșitul perioadei de tranziție”, adică până la finalul anului 2025.

În prezent, aproximativ 75% din veniturile estimate din CBAM, adică 1,5 miliarde de euro, ar merge la bugetul UE, restul revenind guvernelor naționale.

Acest lucru îl diferențiază de alte mecanisme fiscale europene, precum taxa pe multinaționale sau piața certificatelor de emisii (ETS), ale căror venituri revin exclusiv statelor membre.

Întrebarea este: „Ce va face Trump?”

Nu toți liderii europeni sunt însă convinși că extinderea CBAM este o idee bună.

Țările care susțin piața liberă se tem că administrația Trump ar putea reacționa agresiv, deși taxa vizează importatorii din UE și nu direct companiile străine.

Pe fondul relațiilor comerciale deja tensionate dintre UE și SUA, opoziția se teme că măsura ar putea declanșa represalii economice. În plus, extinderea CBAM ar acoperi doar o mică parte din datoria UE, estimată la 25-30 de miliarde de euro pe an.

„Nu știu dacă ar avea succes,” a declarat sub protecția anonimatului un oficial guvernamental dintr-o țară care se opune extinderii CBAM. „Întrebarea este ce va face Trump.”

Subiectul va fi discutat luna viitoare, când liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a negocia bugetul următor al UE.

Eșecul în găsirea unei soluții ar putea duce la reduceri drastice ale fondurilor UE, afectând subvențiile agricole, politica de apărare și alte programe esențiale, mai scrie sursa citată.