Foto: Frank Timiș
„Părintele” controversatei și păguboasei afaceri cu aur Roșia Montană, care a scos mii de români în stradă. Afaceri controversate în Africa și Cipru. Condamnări pentru trafic de droguri în Australia. Contracte de digitalizare cu statul român. Dosar de corupție în care era acuzat că l-a mituit pe fratele președintelui din Senegal, clasat fără urmări. Sunt doar câteva date din CV-ul de afaceri al lui Frank Timiș, controversat om de afaceri de la care mercenarul Horațiu Potra a cerut bani pentru finanțarea campaniei lui Călin Georgescu, candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale din România. De altfel, Călin Georgescu a și pledat pentru redeschiderea minelor de aur în România.
Cine este și ce afaceri a condus controversatul afacerist? El a fost de-a lungul timpului cotat ca unul dintre cei mai bogați afaceriști români.
Fondatorul controversatei afaceri Roșia Montană
Frank Timiș este cunoscut ca fondator al controversatei afaceri Roșia Montană, care a scos mii de oameni la proteste în stradă în anii 2010.
Inițial, australianul de origine română nu avea vreun profil solid de afaceri, fiind descris mai degrabă ca afacerist cu „un trecut înceţoşat”, proprietar al unor companii care nu au avut niciodată rezultate spectaculoase, după cum arăta o analiză AICI.
În 1997, investitorul de origine română a reușit să se asocieze cu Regia naţională pentru exploatarea zăcămintelor de aur de la Roşia Montană.
Potrivit Rise Project, Frank Timiș a dat prima mare lovitură în Transilvania, la mijlocul anilor’90, când a concesionat suprafețe importante în Munții Apuseni.
În România, el nu a administrat oficial nicio afacere, însă filialele sale din București și Deva au crescut an de an, cu ajutorul statului, el ajungând să dețină licențe de explorare și exploatare pentru aur, petrol sau gaze naturale pe suprafețe imense din teritoriul României.
Schema lui de afaceri a presupus preluarea sau înființarea de mici companii de pe bursa canadiană, pe care le-a folosit apoi în contractele cu statul român. Pe baza contractelor și licențelor obținute, fără licitație, Timiș a reușit să atragă investitori importanți pe bursă pentru proiectele sale. Banii astfel obținuți i-a dirijat apoi, sub forma unor împrumuturi cu dobândă, către filialele românești care au acaparat noi zăcăminte.
Printre cele mai cunoscute proiecte dezvoltate de el s-au numărat Roșia Montană și Regal Petroleum. Ultima a concesionat, în 2004, suprafețe întinse de teren în Suceava și Bârlad. Sunt aceleași perimetre în care Chevron căuta gaze de șist, afacere care a stârnit numeroase proteste. La fel ca în cazul afacerii de la Roșia Montană, fondată de Timiș în 1996 și cedată apoi pe bursă altor investitori.
Problemele lui din trecut – condamnări pentru trafic de droguri în Australia, țară în care a emigrat înainte de 1989 – și scandalurile bursiere în care a fost implicat l-au determinat să-și vândă proiectele din România începând cu anul 2003, iar cu banii obținuți să se îndrepte spre continentul african, mult mai bogat în resurse, mai arată investigația Rise Project.
Afaceri în Africa, scandal cu un alt business în Cipru și o firmă de agricultură listată la bursă
Timiș a început astfel să investească în țări din Africa de Vest cunoscute pentru sărăcie, conflicte sângeroase, corupție dar și pentru generoasele zăcăminte din subsol.
Principala afacere marca Timiș se derula în 2015 în Sierra Leone, țară vest africană în care făcea ravagii virusul Ebola după mulți ani de conflict cauzat de diamante, lupte tribale și de ambițiile unor dictatori din regiune.
Românul exploata minerale în fosta colonie britanică prin African Minerals, companie pe care a fondat-o și care era listată pe bursa de la Londra. Anterior, African Minerals s-a numit Sierra Leone Diamond Corporation și a primit drept de exploatare pe aproape 40 la sută din suprafața țării africane.
Timiș a ajuns în centrul unui nou scandal de anvergură după ce una dintre companiile sale a plătit zeci de milioane de dolari unei misterioase firme din Cipru. RISE Project a aflat că ramificațiile acestei noi afaceri mergeau din nou spre România deși Timiș a ieșit din firmele pe care le-a deținut de-a lungul timpului pe teritoriul țării. Mai mulți cetățeni români din București susțineau că au fost, fără voia lor, acționari ai firmei din Cipru care mai târziu a primit banii de la Frank Timiș. Investigația AICI.
Frank Timiș a reușit de asemenea să intre în cele mai mari depozite de uraniu din lume, conform wall-street.ro. În 2013, Timiș a semnat un acord prin compania sa, Pan-African Minerals, care garanta patru autorizații de exploatare minieră în Republica Niger și acces la cele mai mari depozite de uraniu și alte substanțe aferente în perimetrele Ouricha 1 și 2 si Tegmert 1 și 2 din regiunea Agadez. Pentru africani, Frank Timiș era „împăratul” care ajuta Africa de Vest, așa cum l-a denumit publicația locala Newstime Africa.
În 2022, controversatul om de afaceri revenea în atenția publică, când African Agriculture, o companie care opera în Senegal şi Nigeria şi care era controlată în proporţie de 80% de Timiş, a depus actele la SEC pentru listarea pe Wall Street. Activitățile declarate includeau agricultura comercială, logistica şi gestionarea pescuitului şi producţia de compensaţii de carbon.
African Agriculture Holdings, cu sediul la New York, a intrat pe bursa NASDAQ la 7 decembrie 2023, cu intenția de a opera peste 2,9 milioane de hectare în Mauritania, Niger și Senegal pentru a produce hrană pentru animale pentru export și pentru a vinde credite de carbon pentru corporațiile care doresc să își compenseze emisiile de CO2.
Și aceste afaceri au iscat controverse, după cum arată think tank-ul Oakland institute. „Revendicarea de către African Agriculture a acestei suprafețe uriașe de teren și a unor drepturi critice asupra apei ridică probleme serioase cu privire la impactul potențial al proiectului asupra mijloacelor de subzistență ale comunităților locale”, a declarat Frédéric Mousseau, directorul de politici al Oakland Institute. Frank Timiș este descris ca “magnat al energiei și mineritului, ale cărui afaceri anterioare l-au implicat în fraude, corupție și alte scandaluri”.
Contracte de digitalizare cu statul român, împreună cu fiul lui Cristi Burci (Adevărul)
În aprilie 2020, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a atribuit un contract de peste 9 milioane de euro, fără TVA, pentru implementarea Sistemului Informatic de Management Integrat al Audierilor în cadrul proiectului „Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor”, potrivit Hotnews.ro, care citează SEAP (portalul guvernamental de transparență în achiziții publice).
Contractul a fost atribuit asocierii de firme S&T Romania (lider de asociere) și Trencadis Corp. Deși a fost organizată licitație deschisă, a existat un singur ofertant, care a fost și declarat câștigător.
Tot anul 2020, dar în luna septembrie, compania Trencadis Corp din Baia Mare era declarată câştigătoare a licitaţiei pentu contractul de peste 4,2 milioane de euro pentru platforma de Big Data şi analiză a informaţiilor de la Consiliul Concurenţei.
Dosar de corupție în care Frank Timiș era acuzat că l-a mituit pe fratele președintelui din Senegal, clasat fără urmări
În 2021, un judecător din Senegal care a anchetat presupuse fapte de corupţie în sectorul petrolului şi gazelor naturale a clasat fără urmări un dosar care a făcut mult zgomot în această ţară, întrucât i-a vizat pe fratele preşedintelui senegalez Macky Sall şi compania British Petroleum (BP).
Afacerea este legată de atribuirea, în iunie 2012, a explorării şi exploatării a două câmpuri petroliere şi gazeifere offshore către societatea Petro-Tim a omului de afaceri româno-australian Frank Timiş, un novice în acest sector, asociată cu Petrosen, Societatea de Petrol a Senegalului. Macky Sall a devenit preşedinte al acestei ţări în aprilie 2012 şi el a confirmat decizia predecesorului său, Abdoulaye Wade, privind atribuirea contractului.
Ancheta a fost deschisă în urma unui reportaj publicat în iunie 2019 de postul BBC. Conform acestui post, în anul 2014 compania lui Frank Timiş ar fi vărsat în secret o primă de 250.000 de dolari către Agritrans, o societate controlată de Aliou Sall, fratele preşedintelui Macky Sall.
Tot potrivit BBC, participaţiile grupului lui Frank Timiş ar fi fost răscumpărate de societatea BP în 2017 pentru suma de 250 de milioane de dolari, plus redevenţe de circa 10 miliarde de dolari pe 40 de ani, deturnând astfel importante venituri ale statului senegalez.
Conform deciziei judecătorului, publicată de ziarul local Libération, în urma audierii persoanelor din dosar, inclusiv Aliou Sall, nu a fost dovedit că acei bani au fost vărsaţi pentru a corupe vreo persoană şi investigaţiile nu au relevat că statul senegalez ar fi fost păgubit.
Context. Procurorii Parchetului General susțin că Horațiu Potra, mercenarul care îi asigură paza lui Călin Georgescu, ale cărui imobile au fost percheziționate miercuri, s-a implicat în finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, conform G4Media. Procurorii susțin că Potra i-a transmis omului de afaceri de origine română Frank Timiș că Georgescu vrea să deschidă toate minele de aur din România și că are sprijinul americanilor care i-au făcut campanie lui Donald Trump. Detalii aici.
Horațiu Potra chiar a recunoscut miercuri seara, în cadrul unei emisiuni Realitatea TV, că i-a cerut omului de afaceri Frank Timiș bani pentru campania electorală a lui Călin Georgescu, chiar dacă nu a pronunțat direct numele acestuia. Acesta a spus că fost o discuție din 2021, despre “prezidențiale”, iar Timiș ar fi răspuns că nu are bani.
Călin Georgescu a declarat, la mijlocul lunii ianuarie, într-o emisiune realizată de Robert Turcescu la Metropola TV, că, în cazul în care ajunge președinte, va pune imediat în valoare resursele de aur de la Roșia Montană. Întrebat de realizatorul emisiunii ce poziție are în legătură cu resursele de aur din Transilvania, Georgescu a avut o replică fermă: „Cu mine ca președinte minele se deschid în secunda zero”. El a vorbit apoi despre resurse și despre politicile ecologice la modă în prezent ca fiind o „lucrare” a oligarhiei mondiale. „Cert e un lucru. Totul se face prin controlul resurselor și printr-un obiectiv singur și unic al oligarhiei – puterea. Nu banii, puterea. Ca să ai puterea e cu mult mai mult decât a avea bani”, a spus Georgescu.
