EXCLUSIV Cine a făcut parte din comisiile de selecție care au ratat de două ori alegerea șefilor super-agenției AMEPIP / Miză de 400 de milioane de euro din PNRR – cine răspunde?

România continuă să-și asume riscul pierderii a 400 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece nu finalizează procedura pentru selecția conducerii AMEPIP, super-agenția care controlează modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri însumate de sute de milioane de euro. Selecția a fost deja ratată în două rânduri. În primul caz Comisia a cerut demiterea conducerii fraudulos numite, iar a doua procedură a fost oprită după ce Economedia a dezvăluit nereguli în procedura de alegere a conducerii instituției. Cine, sunt, așadar, oamenii care au ratat selecția șefilor AMEPIP?

Prima procedură

În urma primei proceduri de selecție a conducerii au fost aleși Mihai Precup, președinte (anterior secretar de stat), Victor Moraru, vicepreședinte, un apropiat al lui Marian Neacșu – personaj considerat eminența cenușie a fostului guvern Ciolacu, și Ciprian Hojda vicepreședinte, susținut de președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan.

Economedia a dezvăluit că Moraru era suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al instituției.

Analize Economedia

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce a dus la incompatibilitate și conflict de interese. Astfel, o echipă formată din Victor Moraru, Dana Bădărău-Vulpașu și Sorin Gabriel Vlad l-a numit pe Adrian Țuțuianu șef al Comisiei de selecție a AMEPIP, care Comisie, la rândul ei, l-a selectat pe Victor Moraru vicepreședinte.

Înainte să fie ales vicepreședinte AMEPIP, Victor Moraru era director în cadrul Secretariatului General al Guvernului. În această calitate, el a prezidat comisia de selecție a celor doi reprezentanți ai mediului academic, parte a comisiei de experți independenți (cinci persoane în total) pentru selectarea președintelui și a vicepreședinților AMEPIP. Documentele prezentate ca probe pentru selecția reprezentanților mediului academic sunt semnate și certificate de către Moraru, în calitatea sa de președinte al comisiei de selecție.

„În acest context, implicarea unuia dintre candidați în procesul de numire a celor doi reprezentanți ai mediului academic în comisia de selecție însărcinată cu evaluarea propriei candidaturi și numiri ulterioare în funcția de vicepreședinte al AMEPIP nu este conformă cu un proces competitiv, bazat pe merit și pe criterii de numire transparente. Pe baza informațiilor primite, se pare că procesul de selecție nu conține o procedură de evitare a posibilelor incompatibilități sau situații de conflict de interese”, se arată în scrisoarea de observații transmisă de Comisia Europeană, care a cerut Guvernului să clarifice ce verificări/procedură a efectuat România în timpul evaluării candidaturii lui Moraru pentru a evita astfel de situații și pentru a garanta respectarea unei selecții bazate pe merit și pe criterii de numire transparente.

De asemenea, în același document se precizează că niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP nu îndeplinea cerințele minime necesare pentru a ocupa aceste posturi.

Prima Comisie de selecție, care a reușit această contraperformanță, a fost alcătuită din:

• Adrian Țuțuianu – din partea SGG, președinte comisie
• Dana Vulpașu – din partea SGG (actualmente la AMEPIP)
• Petronel Munteanu – din partea Ministerului Finanțelor
• Alexandru Ticlea – din partea mediului academic
• Dorel Paraschiv, Prorector ASE – din partea mediului academic

Adrian Țuțuianu este un influent politician PSD, iar din septembrie 2022 este secretar general adjunct al Guvernului. Țuțuianu a fost șef al PSD Dâmbovița și președintele Consiliului Județean Dâmbovița. El a fost exclus din PSD de Liviu Dragnea în 2018 alături de Marian Neacșu. Țuțuianu și Neacșu au fost excluși pentru că au semnat o scrisoare internă prin care îl criticau pe Liviu Dragnea. Țuțuianu a fost și ministru al Apărării în 2017, în guvernul condus de Mihai Tudose. Țuțuianu este avocat și conferenţiar universitar la Universitatea Valahia din Târgovişte – Facultatea de Drept.

Dana Bădărău-Vulpașu a fost Director adjunct la Secretariatul General Al Guvernului, care a fost adusă în SGG de Marian Neacșu, conform PressHub. Ea este acum director la AMEPIP. A mai fost și consilier superior la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Alexandru Ticlea este profesor la Universitatea Ecologică. El a fost unul dintre profesorii care au girat lucrările din pușcării, pe baza cărora cei condamnați scăpau mai repede de pedepse.

Petronel Munteanu este secretar general adjunct la Ministerul Finanțelor, anterior director la ANAF, secretar general adjunct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, secretar general la Ministerul Cercetării, director adjunct, șef serviciu, director și secretar general adjunct la Ministerul Muncii, director adjunct la Casa de Pensii, consilier la Banca Mondială, director de cabinet comunicare pentru un ministru, director la cabinetul unui secretar de stat la Ministerul Muncii etc.

Dorel Paraschiv este prorector la Academia de Studii Economice – ASE, responsabil de ,ediul economico social și viața studențească.

Primii șefi ai AMEPIP și-au depus demisiile, în urma solicitării Comisiei Europene și a dezvăluirilor Economedia.

A doua procedură

Ulterior, Secretariatul General al Guvernului a organizat o nouă procedură de selecție a șefilor AMEPIP. Comisia de selecție a întocmit un raport în care propunea numirea a trei candidați: Adrian George Foghiș – „omul lui Bolojan”, membru PNL Oradea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Claudiu Marinel Mureșan – fost senator USR, a trecut la PSD, a condus diverse firme, și Soriana Popescu – experiență în domeniul privat, în mai multe industrii, servicii financiare, BPO, produse farmaceutice, resurse minerale, dezvoltare imobiliară.

Însă Economedia a dezvăluit că expertul independent a transmis un raport cu opinie divergentă, în care arăta că procedura s-a derulat din nou cu neconformități. Pe scurt, candidații fie nu au îndeplinit cerințele inițiale, fie criteriile de evaluare au fost relaxate, iar interviurile cu candidații finali au avut un grad scăzut de dificultate comparativ cu importanța funcțiilor.

Din a doua comisie care a selectat conducerea AMEPIP au făcut parte:

• Octavian Ghiga – director în cadrul Secretariatului General al Guvernului (președinte de comisie)
• Ana-Maria Bud – director adjunct în cadrul Secretariatului General al Guvernului
• Marius Claudiu Atomei – reprezentant al Ministerului Finanțelor
• Andrei Pelin – conferențiar universitar doctor, reprezentant al mediului universitar-academic
• Anca Băndoi – conferențiar universitar doctor, reprezentant al mediului universitar-academic

Octavian Ghiga este director în cadrul Secretariatului General al Guvernului, la Direcția Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi și Instituții Publice. A mai fost director la Direcția Juridică și Relația cu Parlamentul din Ministerul Digitalizării, consilier juridic la cancelaria premierului și la Ministerul Sănătății.

Ana-Maria Bud este director în cadrul Secretariatului General al Guvernului, la Direcția contencios, a fost consilier relații, Șef serviciu Strategie, Politici Publice și Cooperare Interinstituțională și director în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, administrator la Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) SA, companie deținută de Ministerul Muncii. Este de profesie avocată, cu o licență în Drept obținută în 2000 la Universitatea Ecologică, dar și doctorandă în sociologie, la Universitatea din Craiova.

Marius Claudiu Atomei este reprezentant al Ministerului Finanțelor, unde a fost șef serviciu la Direcția Administrarea Participațiilor Statului, a fost membru în consiliul de administrație la Autoritatea Aeronautică Civilă, membru CA la Regia autonomă Administrația Zonei libere Curtici Arad, director la Direcția Generală a Vămilor din ANAF, director general adjunct la Directia Generala Management al Domeniilor Reglementate Specific din ANAF, membru în Consiliul de Administratie al Romarm, alte funcții în ANAF și la Autoritatea Vămilor.

Andrei Pelin este conferențiar universitar doctor la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” și la Universitatea de Vest, ambele din Timişoara.

Anca Băndoi este conferențiar universitar doctor la Universitatea din Craiova.

Surse apropiate procesului de selecție au relatat pentru Economedia că lucrările celei de-a doua Comisii de selecție s-au derulat sub atenta supraveghere a lui Adrian Țuțuianu, iar deciziile au fost luate, practic, de acesta. Deși Comisia de selecție a finalizat lucrările – în pofida Raportului de opinie separată formulat de expertul independent – și a propus Secretarului General al Guvernului cele trei nume, numirea s-a blocat la nivelul fostului prim ministru Marcel Ciolacu, care nu a dorit să își asume un nou eșec în fața Comisiei Europene. Pentru că mandatul doamnei Corina Crețu expira, Premierul Ciolacu l-a numit în funcția de președinte interimar pe Adrian Mihalcea, un expert „cu o vastă experiență profesională” dobândită la conducerea propriilor SRL-uri.

În tot acest timp, Adrian Țuțuianu este prezentat ca un campion al guvernanței corporative în administrația de stat, iar AMEPIP, populat masiv cu oameni de la partid, funcționează cu sincope majore (incoerență în evaluarea candidaților pentru poziții în CA, lipsa oricăror îndrumări pentru autoritățile publice tutelare sau companii, lipsa oricărui control asupra deciziilor autorităților publice tutelare de la nivel central ș.a.).

Deși cele două comisii de selecție au eșuat în încercarea de a derula procese de selecție corecte, în acord cu legislația și bunele practici europene, nu se vorbește deloc despre responsabilități sau eventuale sancțiuni. Dimpotrivă, parte dintre membrii comisiilor au fost promovați sau recompensați. Întrebarea la care ar trebui să răspundă noul Premier și noul Secretar General al Guvernului este cine răspunde pentru lipsirea României de cei 400 de milioane de euro și dacă în al doisprezecelea ceas pot face o selecție corectă pentru cele trei poziții de conducere a AMEPIP.

După compromiterea celui de-al doilea proces de selecție, premisele nu arată că șefii (încă) de la Guvern doresc acești bani. Există indicii că la nivelul Secretariatului General al Guvernului se intenționează rezilierea contractului cu expertul independent care a sesizat neregulile în al doilea proces de selecție și realizarea pe repede înainte, cu ajutorul unui expert ceva mai maleabil, a unei selecții conform dorințelor exprimate de șefii politici.

În aceste condiții este puțin probabil ca evaluarea Comisiei Europene să ducă la eliberarea tranșei de 400 de milioane de euro.

Miza AMEPIP – 400 de milioane de euro

Super-agenția AMEPIP a fost înființată printr-un proiect de lege inițiat de guvernul Ciucă, sub pretextul unei cereri din PNRR. România și-a asumat eficientizarea administrării companiilor de stat. AMEPIP pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltari intra-comunitară (ADI).

Controlul AMEPIP asupra acestor companii va fi absolut, după cum arată mai multe articole din proiect. De exemplu, un articol din lege arată cât de ușor vor putea fi dați afară administratorii unei companii cu capital de stat, chiar dacă sunt numiți pe mandate de patru ani, doar pe motiv că nu își îndeplinesc indicatori-cheie de performanță, stabiliți de altfel chiar de conducerea AMEPIP, subordonată guvernului:

• ”În situația în care indicatorii-cheie de performanță nu sunt refăcuți la nivelul minim aprobat, AMEPIP solicită autorității publice tutelare măsura revocării administratorilor numiți și reluarea procedurii de selecție, cu informarea Guvernului în acest sens”.

Veniturile gestionate de AMEPIP vor fi uriașe: un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale ale companiilor de stat, plus 30% din amenzile aplicate companiilor de stat care nu îndeplinesc diferite condiții. Angajații AMEPIP sunt din categoria super-bugetarilor, urmând să fie plătiți cu 50% în plus față de salariul normal.

Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP în următoarele cinci luni, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).