Sursa foto: Pexels
Pana de curent care a aruncat Spania, Portugalia și Andorra în haos, pentru câteva ore, s-a datorat izolării țărilor iberice de rețeaua europeană, spune Niculae Havrileț, fost președinte pentru multiple mandate a ANRE și specialist în energie cu o experiență de 30 de ani. Acesta face o radiografie succintă a blackout-ului și zugrăvește o imagine a două țări care au vrut să fie campioane în regenerabile și campioane ale celui mai mic preț din Europa, ceea ce au și reușit, dar cu un preț pe care-l plătesc acum.
„Portugalia și Spania sunt izolate de restul Europei, există doar conexiuni limitate, de-a lungul litoralului, cu Franța. Pur și simplu, n-au vrut să facă acest lucru – foarte costisitor, de altfel, străbătând munții. Când s-a întâmplat ce s-a întâmplat, fie din cauză de deficiențe de cybersecurity sau congestie, a venit peste ei pana de curent”, arată Havrileț.
Specialistul spune că s-a suprapus o perioadă cu consumuri foarte mici, de la Paști până spre 1 mai (spaniolii sunt recunoscuți pentru o abordare relaxată a orelor de muncă și multe libere legale) cu o producție mare în fotovoltaic. Consum mic + producție mare + lipsa posibilității de evacuare la extern = congestie și blackout.
Cauzele, încă neelucidate
Dacă specialiști și oficiali din Spania și Europa sunt de acord că excesul de producție de energie fotovoltaică a favorizat pana de curent, cauza ei exactă însă nu se cunoaște.
Nici măcar premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a declarat că nu știe. Acesta a spus că, brusc și inexplicabil, au dispărut 16 GWh din producție (60%), ceea ce a prăbușit rețeaua.
De ce au dispărut gigawații, nu este încă elucidat, există doar speculații.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Generarea de energie solară a fost indicată drept cauză preliminară pentru pana generalizată de curent, a transmis marți operatorul sistemului energetic național spaniol, Red Electrica. Luni au avut loc două „evenimente de deconectare” consecutive, în sud-vestul Spaniei, unde există o producție importantă de energie solară, a transmis acesta. Totuși, autoritățile nu au încă suficiente informații pentru a fi sigure.
Totuși, operatorul Red Electrica a exclus ipoteza unui atac cibernetic. Luni a apărut o explicație inițială a REN potrivit căreia pana de curent ar fi putut fi rezultatul unui fenomen rar numit „vibrații atmosferice induse”, care a provocat „oscilații anormale” în liniile de înaltă tensiune ale rețelei energetice spaniole. Ulterior, REN a infirmat aceste afirmații în presa portugheză.
Cum stă România?
Noi nu suntem în situația ibericilor, deși la noi s-au plantat germenii unor protențiale crize energetice viitoare.
„Și noi am avut o situație asemănătoare, de Paști. Consum minim istoric – 2.500 MW și producție în exces de la regenerabile. Dar noi, spre deosebire de spaniolii, am putut evacua surplusul către vecini, bulgari și ungurii. Dai și pe gratis, dai și la prețuri negative, ce să faci. Alternativa e să apară congestia”, explică Havrileț.
Potrivit acestuia, ca prioritate imediată ar trebuie să fie instalarea capacităților mari de stocare electricitate, pentru că parcurile eoliene și solare se vor mai instala (15.000 MW autorizați, dar probabil că nu se vor finaliza toate aceste proiecte).
Mai mult, instalarea de baterii care să stocheze energia în exces se poate face și repede, nici nu mai costă așa de mult, ar fi și bani disponibili. Astfel, dacă s-ar elimina procedurile birocratice greoaie, „putem avea 5.000 de MW în baterii, în doi ani. S-a ieftinit mult MW, de la 500.000 de euro, acum doi ani, la 150.000 de euro în prezent. Avem și o schemă de sprijin de la Bruxelles de 300 milioane euro care acum urmează să fie implementată. Ca să fie clar, poți avea 3.000 de MW în baterii, numai din banii aștia”, mai spune Havrileț.
Ca să avem un ordin de mărime, noi putem produce, în sursele convenționale și regenerabile, până la 8.500 MW orari, în perioadele de maxim consum, ger sau caniculă, dar doar dacă există și aport al regenerabilelor. Din sursele convenționale nu mai poți produce mai mult de 7.000 de MW. Din acest motiv devine necesară bacteria. Producția în exces din perioadele meteo favorabile, cu soare sau vânt, poate fi stocată acolo și Sistemul Energetic Național să beneficieze de ea atunci când ar emia multă nevoie. Invers, când consumul este foarte mic și eolian sau solar se produce mult, stochezi în baterie dacă n-ai unde să consume.
O singură problemă ar mai fi. Sau mai multe. În primul rând că, dacă vrei astfel de baterii, tot la chinezi ajungi, ca și la turbinele eoliene și la panourile fotovoltaice. China produce covârșitoarea majoritate a acestor echipamente. În al doilea rând, apare problema metalelor grele din baterie, când ea iese din funcțiune, după 25 de ani de activitate. Acesta este un pericol potențial de mediu major. Dar, așa cum zice și Havrileț, poate până atunci le putem arunca în spațiu. „Sau pe Marte, dar cred că e enorm de scump.”
