oplus_1048576
La ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja, se înființează azi, după ședința de Guvern, Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (COSU). Această structură va fi compusă din cel puțin 5 persoane (angajați ai ministerului), va funcționa 24 de ore din 24 și are ca atribuții, printre altele, pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru Apărare, Mobilizare și Rechiziții, în cadrul unor situații de urgență cauzate de război, atacuri teroriste sau alte evenimente de natură a putea aduce atingere integrității teritoriale și suveranității României.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Rechiziția de bunuri și prestarea de servicii în interes public reprezintă o procedură excepțională în care autoritățile publice împuternicite prin lege obligă operatorii economici, instituțiile publice și alte persoane juridice și fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile către stat, precum și la prestarea unor servicii esențiale în slujba acestuia de către persoane care nu sunt funcționari ai statului. Această procedură este reglementată de Legea nr. 132 din 15 iulie 1997, republicată, privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public și detaliată de Normele metodologice din 24 martie 2005 de aplicare a Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public.
Rechizițiile de bunuri și prestarea de servicii în interes public reprezintă o limitare majoră și temporară a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, precum dreptul de proprietate, dreptul la muncă, la pensionare, la libertatea comerțului și derulării contractelor etc. Ea are caracter temporar și se desfășoară în situații critice, care presupun mobilizarea întregii societăți pentru a face față maximei gravități a împrejurărilor care îi pun în pericol însăși existența: război, mobilizare, stare de urgență sau de asediu, cataclisme, dezastre.
Această decizie s-a constituit mai întâi într-un proiect de OUG inițiat în martie la cabinetul premierului și contrasemnat de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și miniștrii de la Justiție, Dezvoltare, Finanțe și Muncă.
Atribuțiile COSU se referă cu precădere la aspectele legate de funcționarea Sistemului Energetic Național, pentru că această structură este subordonată Energiei, și orice decizii ar fi luate în cadrul acestui Centru vor fi luate în consonanță cu NATO, UE și MApN. Astfel, printre obiectivele noii structuri se numără gestionarea stocurilor de combustibil, în caz de evenimente de tipul celor menționate, comandamentul total asupra structurilor energetice pentru a se putea reacționa rapid în caz că ceva ar aduce întreruperi în alimentarea cu electricitate și gaze.
„Fără a se majora numărul de posturi existente la nivelul Ministerului Energiei, se propune înființarea unui Centru Operativ pentru Situații de Urgență, denumit în continuare COSU, în cadrul Ministerului Energiei care va permite ….gestionarea situațiilor de urgență într-un mod mai eficient și coordonat, printr-un personal specializat dedicat, capabil să asigure monitorizarea, evaluarea, înștiințarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea și coordonarea tehnică operațională la nivel național a situațiilor de urgență.și intervenția în timp real.
Prin reorganizare se introduc atribuții, în sarcina unor compartimente stabilite prin ROF, prin care se va gestiona problematicile legate de Reziliență (conform angajamentelor României la NATO), precum:
– colaborare interinstituțională cu alte structuri ale Sistemului de Siguranță Națională și alte asemenea probleme neclasate în altă parte,
– Reziliență N.A.T.O/ UE și relația cu M.A.P.N,
– Pregătirea Economiei naționale și teritoriului pentru Apărare, Mobilizare, Rechiziții, – A.N.R.S.P.S.”, se arată în textul de act normative citat.
Printre motivele redactăriii acestei OUGse vorbește de necesitatea reorganizării Ministerului Energiei, în condițiile în care există presiuni pentru reducerea de cheltuieli la nivel guvernamental. Avem citate și motivele din contextul internațional. „În contextul actual, caracterizat de instabilitate geopolitică, crize energetice preconizate la nivel european și un climat global de insecuritate crescută, România se confruntă cu provocări majore în sectorul energetic, provocări care necesită o abordare strategică și organizată din partea statului. Hotărârile Guvernului, adoptate anual (exemplificăm H.G. nr. 1141/2021, H.G. nr. 1128/2022 și H.G. nr. 877/2023) care reglementează constituirea Comandamentului Energetic de Iarnă, subliniază importanța unei structuri care să monitorizeze și să gestioneze funcționarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) în perioade critice. Totuși, această structură temporară, limitată la sezonul rece, nu este suficientă pentru a face față tuturor riscurilor și vulnerabilităților pe care le implică sectorul energetic al României pe tot parcursul anului.
Înființarea unui Comandament Energetic Național, cu caracter permanent, este o necesitate stringentă, având în vedere riscurile asociate lipsei unei structuri stabile și continue care să gestioneze în mod unitar și eficient sectorul energetic național. Acest comandament nu ar trebui să fie confundat cu structurile existente pentru situații de urgență, cum ar fi cele prevăzute de Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. În timp ce acestea sunt esențiale pentru gestionarea unor crize imediate și imprevizibile, un Comandament Energetic Național ar avea un rol proactiv și permanent, concentrându-se pe prevenirea crizelor, asigurarea continuității operaționale și securizarea infrastructurii energetice, asigurarea fluxurilor de aprovizionare și coordonarea unitară a sistemului.”, arată actul normativ.
Ministerul Energiei are 346 de posturi și cheltuieli anuale de personal de 50 de milioane lei.
