Peste 200 de artiști, manageri în domeniu, organizatori de festivaluri și reprezentanți ai unor companii implicate în evenimente culturale și de divertisment cer realizarea unui plan național de relansare a domeniului culturii. Aceștia au lansat în spațiul public o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis.
Sectorul cultural și al evenimentelor a creat zeci de mii de locuri de muncă și a contribuit cu 1,5% – 3% din PIB la economia țării, susțin cei din domeniu.
Sectorul cultural a fost unul dintre cele mai lovite în primele luni de pandemie, arătau datele publicate la 1 an de criză sanitară de către economiștii de la UBB. În cadrul primului val al pandemiei majoritatea sectoarelor au fost influențate în mod negativ, sectorul de ospitalitate și turism a scăzut cu 67,4%, iar sectorul de cultură, arte și alte servicii a ajuns la scăderi record în trimestrul 2 al anului 2020 (-67,4%, respectiv -60,4%).
“A trecut mai bine de un an de când efectele pandemiei cauzate de virusul SARS CoV 2 au început să se resimtă și în România. Cultura a fost printre primele domenii afectate de pandemie, fiind chiar un simbol al începutului acesteia, prin restricționarea sau anularea a numeroase evenimente sau activități culturale și, cel mai probabil, va fi ultimul domeniu care își va reveni la normal. Apelăm la dumneavoastră în calitate de Președinte al tuturor Românilor pentru urgentarea implementării unei scheme de ajutor de stat, precum și a unui plan de redeschidere a sectorului cultural, până nu este prea târziu”, se arată în scrisoarea deschisă publicată de Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale.
“Cele mai multe dintre măsurile luate de autorități nu dovedesc înțelegere cu privire la funcționarea sectorului cultural”, spun inițiatorii scrisorii.
Și dau câteva exemple de sincope:
- Prima ordonanță militară din starea de urgență a interzis complet activitățile culturale și evenimentele profesional educaționale
- Majoritatea finanțărilor adresate domeniului cultural, locale sau naționale au fost suspendate
- Normele de organizare de evenimente au fost publicate târziu, fără nicio consultare în prealabil cu profesioniști din domeniu
- Până în prezent nu a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru sectorul cultural sau al evenimentelor educaționale și de networking. În schimb au fost publicate spre dezbatere publică patru scheme de ajutor, niciuna ținând cont până la capăt cu adevărat de consultanța oferită de profesioniștii din sector
- Până în prezent, în ciuda efortului mai multor operatori culturali și din domeniul evenimentelor profesionale educaționale, încă nu s-a pus bazele unui grup funcțional de lucru care să pregătească un plan de redeschidere a evenimentelor și activităților culturale
- În Planul Național de Redresare și Reziliență nu găsim un pachet de măsuri concrete pentru cultură, în schimb regăsim probleme sistemice pe care România le avea de dinainte de pandemie.
“Aceste măsuri, deopotrivă puține, inadecvate și întârziate, neînsoțite în prealabil de un plan de redresare, nu vor face decât să șteargă tot progresul realizat de către sectorul cultural privat în ultimii 10 ani. Noi, artiștii și operatorii culturali, ne simțim îngrădiți de la dreptul fundamental al muncii, fără a fi în vreun fel compensați pentru pierderile noastre. Sectorul cultural nu își dorește nici tratament preferențial, nici măsuri care să pericliteze eforturile autorităților de a proteja populația țării de pandemie. Atât artiștii, cât și operatorii culturali își doresc tratament egal și șansa de a-și proteja organizațiile, proiectele și inițiativele de care România a beneficiat și cu care s-a mândrit până în 2020″, arată documentul publicat de AROC.
Organizația și semnatarii scrisorii solicită luarea de măsuri economice conforme cu situația în care se află sectorul cultural. Mai precis, “o schemă de ajutor de stat echitabilă pentru toți artiștii și operatorii culturali, adoptată în regim de urgență, care să prevadă despăgubire justă pentru toți operatorii culturali, indiferent de subdomeniul de activitate și forma de organizare juridică”. Cei din domeniu cer de assemenea realizarea unui plan național de relansare a domeniului culturii, cu implicarea specialiștilor, bazat pe predictibilitate, care să prevadă o schemă de redeschidere a activităților, și pe baza căruia artiștii și operatorii să-și poată planifica activitatea, respectiv despăgubiri și asigurări pentru cei care nici la un an de la debutul pandemiei nu-și pot relua activitatea
“Cultura este sufletul unei comunități. Cultura deschide minți, creează identitate, contribuie în mod direct la creșterea calității vieții oamenilor, sprijină educația, întărește comportamente individuale și sociale pozitive, crește încrederea oamenilor unii în alții, contribuie în mod direct la dezvoltarea economică a unei țări și colaborează cu multe alte domenii reprezentative pentru o societate. Cultura integrează, inspiră, promovează, vindecă și ajută fiecare persoană cu care intră în contact. Acum, când ne aflăm în fața unei provocări fără precedent la nivel mondial, este cel mai rău moment să o lăsăm să moară”, arată operatorii din domeniul Cultural/ Divertisment.
Studiu de caz: Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF)
Cel mai mare festival de film din țară, TIFF-ul de la Cluj, a fost unul dintre puținele evenimente organizate anul trecut în plină pandemie. Organizatorii s-au pregătit cu măsuri de siguranță: proiecții de filme exclusiv în aer liber, obligativitatea purtării măștii, reguli de distanțare socială, dezinfectare, monitorizare temperatură, număr limitat de spectatori la fiecare film. Cristian Hordilă, managerul TIFF, ne spune cum se pregătesc organizatorii, în condiții de pandemie, pentru ediția 2021, una care marchează și aniversarea de 20 de ani a festivalului. “Cred că în contextul actual este nevoie de măsuri raționale și proporționale cu fiecare regiune, județ sau oraș. Avem ca în fiecare an un sprijin și un partener real în Primaria Cluj-Napoca și împreună încercăm să revenim – responsabil și gradual – la normalitatea pe care o așteptăm cu toții. Realizez că vom avea cu toții un an greu si revenirea va presupune eforturi din partea tuturor, însă important este să ne regăsim rațiunea și curajul să revenim”, crede Hordilă. Acesta menționează însă că operatorii din domeniu așteaptă răspunsuri și strategii de la Guvern și autoritățile de la centru responsabile de gestionarea crizei sanitare la nivel național. “Personal, sper ca aceste răspunsuri să nu mai întârzie. Experiența TIFF și Jazz in the Park de anul trecut ne-a arătat că într-un context total neclar, fără informații și cunoștințe exacte, am reușit, în Cluj, să organizăm evenimente culturale și sociale în condiții perfecte. Comportamentul publicului, comunicarea cu autoritățile și structurile de ordine au fost exemple de bune practici. Dacă anul trecut s-a putut, anul acesta ce așteptăm?”, conchide managerul TIFF.
Amintim că, potrivit unui studiu publicat e AROC la un an de pandemie, 90% dintre toți cei chestionați au răspuns că vor să participe la evenimente în 2021, dacă condițiile vor permite organizarea acestora. Peste 72% sunt dispuși să se vaccineze pentru a putea participa, în timp ce procentul crește în cazul celor dispuși să se testeze, la peste 76%. Deocamdată însă organizarea marilor festivaluri e pusă sub semnul întrebării, în oricare dintre formule. Hotărârea nr. 49 din 13.10.2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență prevede că activitățile sunt interzise la nivelul județelor și localităților unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori. Multe dintre marile orașe depășesc acest indicator.
Puteți consulta AICI scrisoarea și lista semnatarilor, deschisă în continuare